La trei zile de la închiderea urnelor, încă sunt secții de votare unde procesul electoral nu s-a încheiat. Asta deoarece cheile de verificare nu se închid, adică numărul total de votanți minus buletinele din urne nu iese pe zero. Cele mai grave situații sunt la Sectoarele 1 și 2, unde e și un scor foarte strâns între candidați, așa că fiecare vot contează.
HotNews a vorbit cu reprezentanți ai societății civile, care au avut observatori în secțiile de votare, pentru a vedea de ce am ajuns în această situație.
Elena Calistru (Funky Citizens) a ținut să precizeze că societatea civilă a atras atenția din timp guvernanților că vor fi probleme din cauza comasării alegerilor, dar a fost ignorată. Totodată, ea a subliniat că e extrem de important să nu existe suspiciuni și întreg procesul electoral să se termine corect, altfel „se știrbește din tot ce înseamnă încredere în procesul democratic”. Și Septimius Pîrvu (Expert Forum) a spus că principala cauză e comasarea alegerilor.
Elena Calistru, președinta asociației Funky Citizens, care a avut observatori în peste 1.000 de secții de votare, a declarat că am ajuns în această situație deoarece nu avem digitalizată procedura de management electoral și pentru că alegerile locale sunt într-un singur tur, nu în două, și atunci în multe localități fiecare vot contează și câștigătorul e decis de doar câteva voturi.
„Situația asta este fără precedent pentru că până acum, pe alegerile locale, unde avem cel mai mare număr de buletine de vot, de obicei nu aveam lucrurile atât de la limită, fiindcă aveam două tururi de scrutin. Acum s-au întâlnit două vulnerabilități majore ale sistemului nostru electoral. Unu, că noi nu avem încă digitalizată și foarte bine stabilită procedura asta de management electoral, iar a doua este o problemă de policy, că avem alegeri locale într-un singur tur și că foarte multe dintre cursele acestea se decid la un număr extrem de voturi. De acolo vine problema fără precedent din alegerile astea”, a explicat Elena Calistru, pentru HotNews.
Alte două cauze sunt procedura de numărare greoaie și faptul că Guvernul a comasat două alegeri cu reguli diferite, așa că până și oamenii experimentați au fost depășiți de situație. Unii nici n-au mai urmat procedurile oficiale „deoarece li se pare că durează foarte mult. Adevărul este că acea procedură nu este făcută de cineva care a calculat cât le-ar lua”.
Alte erori au apărut pentru că numărarea s-a făcut greoi și oamenii de la un punct încolo erau epuizați: „O altă problemă care am auzit-o este că fiind 5 urne, plus urna mobilă, practic regula spunea că dacă cineva pune buletinul de la primar, din greșeală, la Consiliu, votul era valabil. Oamenii numărau la primar, iar când ajungeau la Consiliu, mai găseau acolo voturi pentru primar, refăceau procesul verbal, reluau calculele, deci le-au amețit pe toate. O altă problemă ridicolă, dar semnalată peste tot, hârtia de foarte proastă calitate și subțire a făcut ca în anumite cazuri două buletine de vot să se prindă între ele, cei de la numărătoare nu își dădeau seama și îl treceau ca unul, astfel că nu reușeau să se mai închidă cu procesul verbal”.
Și Septimius Pîrvu de la Expert Forum, un alt ONG care a monitorizat circa 1.000 de secții de votare, a afirmat că principala problemă a fost comasarea alegerilor: „Acum faptul că au fost atâtea buletine, atâtea formulare de completat, procesele verbale care sunt diferite pentru fiecare tip de alegeri, cred că a complicat foarte mult lucrurile. Deși au fost probleme și înainte, să ne lungim chiar atât însă nu s-a mai întâmplat”.
Acesta a mai spus că în unele secții par să fi fost inversate rezultatele de la un candidat la altul, dar „e greu de zis cât de mari sunt aceste erori și cât influențează rezultatul final. Noi am primit și reclamații de la alegători care s-au uitat pe procesul verbal și votul nu apărea pe procesul verbal”.
Și cum în unele localități primarii au fost deciși la diferențe de câteva voturi, „unde contează 200 de voturi, tragi de fiecare vot”. Asta se întâmplă și pentru că nu mai avem un al doilea tur al alegerilor locale.
Între timp, Toni Grebă, președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), vrea ca presa, candidații și observatorii să nu mai aibă acces în secții la numărare…
El a declarat, la Digi24, că s-ar impune revizuirea legislației electorale care permite prezența acestora în timpul numărătorii: „În înghesuiala de acolo nu ai luciditatea necesară să completezi întotdeauna corect”.