Fostul ministru de externe Cristian Diaconecu a declarat miercuri în emisiunea moderată de Tudor Barbu, “Se întâmplă acum”, că Republica Moldova s-a calificat alături de Ucraina și de Georgia să facă parte din parteneriatulul estic cu UE. Mai mult, încă din 2014 Republica Moldova a fost primul stat care a dat semnale privind alinierea la standardele europene. În acest mod, Cristian Diaconescu a răspuns la întrebarea adresată de jurnalistul Tudor Barbu cu privire la ignorarea Republicii Moldova din discuțiile referitoare la aderarea la UE. Acesta concluzionează că Republica Moldova nu trebuie să lipsească din niciun proiect privind aderarea:
Tudor Barbu: S-a pus problema și a reacționat Palatul Cotroceni, adică șeful diplomației din România, Președintele țării, conform Constituției. Acesta este omul care gestionează politica externă la cel mai înalt nivel. România a subscris acelei liste care la început avea opt semnături, opt state membre ale UE privind aderarea Ucrainei în mod rapid la structurile europene și probabil în viitor la cele NATO. Unde este Moldova în ecuația asta? Nu s-a pus în discuție de ce aderarea simultană și a Moldovei în UE, să nu așteptăm ca tancurile și rachetele rusești să împingă Moldova, ceea ce este foarte posibil, în situația Ucrainei.
Cristian Diaconecu: Linia fronului va fi legată, într-o formă sau alta, și de Republica Moldova. Aceasta alături de Georgia și Ucraina au fost statele care s-au calificat în parteneriatul estic, acel dialog care nu neapărat a fost foarte salutat, nici de moldoveni, nici de ucrainieni, nici de georgieni cu UE dar l-au acceptat. Din 2014 până încoace Republica Moldova a fost prima care a dat semnalele necesare privind alinierea la standardele europene. Republica Moldova din niciun proiect mai rapid sau mai încetinit de apropiere la UE nu trebuie să lipsească. Nici cu Ucraina nu se va întâmpla mâine, acest argument nu funcționează.
Tudor Barbu: De ce Moldova nu este prezentă în dezbaterea publică la nivel înalt privind aderarea rapidă la structurile UE și de ce se așteaptă ca Putin să își îndrepte atenția către Chișinău?
Cristian Diaconescu: Să vedem parcursul, nu cred că Moldova este scoasă din proces. Pe de o parte președintele Zelenski într-un gest demonstrativ a adresat Parlamentului European o astfel de solicitare. Statele membre îl susțin dar pot să vă spun că procedurile în Comisie pot dura până la 18 luni.
Discuția are loc în contextul în care președintele Klaus Iohannis a precizat că România sprijină pe deplin integrarea Ucrainei, precum și a Republicii Moldova și Georgiei, în Uniunea Europeană:
„România sprijină pe deplin integrarea Ucrainei, precum și a Republicii Moldova și Georgiei, în Uniunea Europeană. Locul acestor parteneri ai UE este în intriorul familiei europene, iar România va face tot posibilul pentru ca acest lucru să devină realitate”, este postarea președintelui României.
Mesajul președintelui României vine după ce luni șefii de stat din opt țări din Europa Centrală și de Est au cerut tuturor statelor membre ale Uniunii Europene să acorde Ucrainei rapid imediat statutul candidată la UE, potrivit unei scrisori deschise publicate de Reuters. România nu se numără printre țările semnatare.
Deși situația dramatică din Ucraina a atras atenția opiniei publice internaționale cu privire la necesitatea aderării rapide la UE, trebuie precizat că Republica Moldova este ţara care a realizat în ultimii ani progrese concrete privind reformele necesare apropierii de Bruxelles. Președintele Maia Sandu a fost în repetate rânduri lăudată de oficialii europeni pentru măsurile ferme adoptate de Chișinău în direcția europenizării și a parcursului european ferm.
Comparativ cu această situație, puterea de la Kiev a fost criticată înainte de izbucnirea războiului pentru restanțele privind măsurile care trebuiau luate în ceea ce privește decuplarea justiției de controlul politic, lupta împotriva corupției și respectarea drepturilor minorităților naționale. Legislația prin care se limita drastic accesul minorităților la învățământul în limba maternă a fost aspru criticată inclusiv de către statul român și de către comunitatea românescă din Ucraina ca fiind incompatibilă cu principiile și valorile UE. Minoritatea românească din Ucraina a fost în permanenţă supusă presiunii statului ucrainean în ultimii ani, limba română fiind, treptat, exclusă din învăţământul de stat. De asemenea, în Ucraina, scandalurile de corupţie la nivel în alt au fost frecvente, interferând chiar şi cu campania electorală din SUA.
Așa se face că în contextul discuției despre aderarea Ucrainei la UE au fost ridicate numeroase semne de întrebare cu privire la ignorarea de către oficialii europeni a aspirațiilor Republicii Moldova. Tocmai de aceea, este necesar ca Guvernul României să lege în permanenţă discuţia privind posibila aderare a Ucrainei la UE de aderarea Republicii Moldova la UE, o ţară mult mai îndreptăţită în acest moment să facă acest pas.