De ce alegeri în decembrie? Sebastian Lăzăroiu: Nu avem garanția că în martie va fi mai bine, Guvernul e minoritar, iar criza economică se va amplifica (VIDEO)

Sociologul Sebastian Lăzăroiu a susținut joi seară, pentru B1 TV, că argumentul potrivit căruia alegerile parlamentare ar trebui amânate pe martie din cauza epidemiei de coronavirus nu ține. Asta din simplul motiv că nu avem nicio certitudine că atunci ne va fi mai bine. Acesta a mai explicat că trebuie organizate alegeri parlamentare în decembrie deoarece va fi extrem de dificil ca actualul Guvernul să gestioneze încă trei luni de epidemie cu o majoritate parlamentară ostilă. El a mai atras atenția că dacă scrutinul va fi amânat, din 20 decembrie actualul Parlament va avea puteri limitate, lucru deloc de dorit mai ales în actualul context, când criza sanitară se suprapune cu una economică.

Sebastian Lăzăroiu explică de ce alegerile parlamentare trebuie organizate în decembrie

Întrebat dacă alegerile în plină epidemie de coronavirus ne vor face mai puternici, Lăzăroiu a răspuns: „Da, cred că e bine și exemplul dat de președinte e bun: lumea a văzut că s-a votat în SUA, nu au fost incidente de niciun fel, iar ei stau mai rău ca noi și la numărul de cazuri și la alți indicatori. Am fi avut nevoie și noi (de vot prin corespondență sau anticipat) numai că n-ar fi putut să fie impusă o asemenea măsură din cauză că Guvernul e minoritar, există o majoritate ostilă Guvernului în Parlament care cu siguranță ar fi refuzat votul extins prin corespondență. El există și acum la noi, dar numai pentru cine din afara țării. Dacă ar fi fost să-l extindem în România, sunt convins că PSD s-ar fi opus. S-a votat și în alte țări, chiar și noi am avut alegerile locale. Nu alegerile au produs…”.

Sociologul a explicat apoi primul motiv pentru care alegerile parlamentare ar trebui să aibă loc acum, în decembrie: „Nimeni nu garantează că în martie va fi mai bine decât în noiembrie. Prin Constituție, ele nu pot fi amânate decât trei luni, asta înseamnă martie. În martie 2020 eram în carantină. Eram și la început, dar a fost o carantină dură ca să oprim numărul de cazuri. Deci nu știm și putem presupune că va fi la fel. Uitați-vă cu localele: dacă le-am fi ținut în iunie, nu în septembrie, le-am fi ținut cu mult mai puține cazuri, dar nimeni nu știa atunci. Exact în situația asta suntem acum. Avem 10.000 de cazuri și zicem să amânăm că sunt multe, dar dacă în martie vor fi 30.000? Nu știm asta. Ăsta e primul argument. Nu știm cum va fi în martie, s-ar putea să fie mai rău, așa că le facem acum”.

„Al doilea argument: noi avem un Guvern minoritar în acest moment, un Guvern fără majoritate în Parlament, e chiar o majoritate ostilă lui. Cum să gestionezi pandemia, care va mai dura cel puțin încă un an, incluzând acea campanie de vaccinare, cu un Guvern minoritar? Cum să mai stai încă trei luni, în plină pandemie, cu 10.000 de cazuri pe zi și s-ar putea să fie și mai multe, cu un Guvern care nu are majoritate în Parlament? Deci trebuie să existe o dezlegare aici. Dezlegarea nu poate să vină decât prin alegeri.

În al treilea rând, dacă nu se fac alegerile acum conform Constituției, mandatul Parlamentului expră pe 20 decembrie și nu mai are putere deplină, nu mai poate vota legi organice. Suntem într-o situație de tranziție cu un Parlament impotent, castrat practic. Așa e Constituția la noi”, a mai explicat Sebastian Lăzăroiu.

Sebastian Lăzăroiu: Lumea acum vorbește puțin de criza eonomică, dar ea există și se va amplifica

Lăzăroiu a mai atras atenția că, pe lângă epidemia de coronavirus, ne confruntăm cu o criză economică, iar aceasta se va acutiza.

„Lumea acum vorbește puțin de criza eonomică, dar ea există și se va amplifica. România nu e într-o situație fericită. Dacă nu avem bugetul până pe 31 decembrie, vom avea o mare problemă în ochii investitorilor și a agențiilor de rating chiar dacă s-a mai întâmplat. A fost și anul trecut, dar anul trceut nu era criză, acum toată lumea e cu ochii pe toată ochii. România are deficit de 10%, scădere economică de 5% și un Guvern minoriar. Spre deosebire de alte țări, care a și ele deficite mari din cauza pandemiei, noi avem și un deficit structural, lăsat moștenire de vechea guvernare, de 4,6%. Deci din ăștia 10% avem peste 4% deficit structural pe care-l purtăm la anul. Cu el se plătesc pensii, salarii, cheltuieli curente”, a mai susținut sociologul Sebastian Lăzăroiu, pentru B1 TV.