Daniel Funeriu, fost ministru al Educației, a remarcat faptul că politicienii români vor descentralizare doar când vine vorba să împartă după unul plac banii pe care-i primesc de la Guvern. În schimb, când vine vorba de responsabilități, brusc uită de descentralizare și nu mai sunt în stare să ia nici simple decizii. Funeriu a ajuns la această constatare și după ce a văzut modul în care autoritățile locale și consiliiile de administrație ale școlilor au înțeles să se implice în gestionarea pandemiei de coronavirus. Fostul ministru a mai afirmat că, date fiind pierderile generate de pandemie în educație, anul școlar ar trebui prelungit în vară.
Declarațiie au fost făcute în cadrul emisiunii „Special B1”, moderată de Nadia Ciurlin pe B1 TV.
Emisia video va porni imediat. Daca aveti un ad blocker activ va rugam dezactivati-l.
„Politicianul român urlă de dimineață până seară că vrea descentralizare. De ce face politicianul român acest lucru? Pentru că în mintea lui descentralizare înseamnă să cheltuiască el banii care vin de la Guvern cum vrea. Nu înseamnă și asumarea unei responsabilități, or, vedeți dvs, cum se transferă la nivel local niște decizii ca aceasta, politicianul român, primarul, cei din consiliile de administrație ale școlilor, brusc nu știu să facă banale teste (elevilor pentru despistarea infecției cu coronavirus), brusc nu sunt capabili să ia niște decizii simple.
Aici se vede o problemă structurală: una spunem, una vrem când e vorba să cheltuim bănuții care ne vin de la stat, cum vrem să-i dăm la firmele pe care le vrem noi, dar când trebuie să ne asumăm decizii, nu o mai facem.
E o problemă de societate mult mai profundă”, a declarat Daniel Funeriu, pentru B1 TV.
„Revenind la problema școlii. Având în vedere cât s-a pierdut în pandemie, nu pot înțelege de ce nu prelungim anul școlar pe vară, când sunt mai puține cazuri”, a mai precizat Funeriu.
De altfel, nu e prima dată când fostul ministru susține prelungirea anului școlar.
„Este obligatoriu să lungim anul școlar în România, pandemie sau ne-pandemie. Vă reamintesc că un elev german, după 12 ani de studii, va fi petrecut doi ani și jumătate mai mult în școală pentru că ei au 46 de săptămâni de școală, în loc de 37, câte avem noi”, a mai explicat Daniel Funeriu.