Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a vorbit marți, pentru B1 TV, despre șocurile din economie și societate care s-au manifestat anul acesta și care vor produce efecte și în 2022 – prețurile tot mai mari la energie, scumpirile la toate produsele și serviciile, mai ales la alimente, inflația. În cazul României, în mod particular, mai există o problemă, a punctat Dăianu: țara noastră e singura din UE în procedură de deficit excesiv, așa că și în 2022 bugetul va fi strâmtorat.
Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Special B1”, moderată de Nadia Ciurlin pe B1 TV.
Emisia video va porni imediat. Daca aveti un ad blocker activ va rugam dezactivati-l.
„Nu cred că cineva își putea imagina forța acestui șoc potrivnic, urât al creșterii prețurilor la energie. Se putea anticipa și am fost oameni care ne-am gândit că, din cauza întreruperilor lanțurilor de aprovizionare, faptul că piața de energie e în largă măsură geopolitizată – vezi dependența Europei de aprovizionările din Rusia – dar anvergura acestui șoc a fost subestimată și ea produce această perturbare extaordonară, un necaz foarte mare deoarece e acel ceva care se regăsește în orice bun și orice serviciu.
A fost necesar, și eu am pledat pentru așa ceva, să se găsească modalități de a amortiza șocul pentru populație, pentru IMM-uri, inclusiv prin plafonarea de prețuri. Cred că nu e o măsură rea, deși sunt voci care spun că totul se reglează prin piață, că așa se face ordinea în economie. Pentru mine e aiuritoare o asemenea teză și vedem că blocajele sunt foarte mari în economie. Sunt întreprinderi care-și întrerupt activitatea, nu știm cât de temporar. În Europa se întâmplă așa ceva și guvernele au intervenit”, a declarat președintele Consiliului Fiscal, pentru B1 TV.
„Rămânem sub asediu. Și anul 2021 a fost caracerizat de o redresare economică anevoioasă și foarte inegală. Rămânem o societate și o economie sub asediu. Peste tot s-a întâmplat așa și vedem că nu scăpăm de această pandemie. (…)
Perturbările în procesul de producție vor continua să fie semnificative.
Populația e peste tot e lovită puternic. Aici se întâlnesc două tendințe. Una e structurală, pe termen foarte lung, legată de impactul schimbărilor de climă și nevoia de a descuraja emisiile de carbon și a promova decarbonizarea. Asta însemnă prețuri mai mari la gaze naturale și țiței. Și dacă ar crește livrările, s-ar impune o taxă care să stimuleze utilizarea tot mai limitată. Pe termen scurt, însă, nu se poate așa ceva. Și cred că are sens ca pe termen scurt să încercăm să folosim cât se poate toate resursele pe care el avem. Gazul natural și energia nucleară sunt într-o nouă clasificare a CE și ar trebui să fie resurse de tranziție, deși sunt țări UE care se opun cu vehemență.
Nu putem să renunțăm subit! Ce am face cu încălzirea populației? Nu am fi în stare să facem această traziție rapid, ea nu poate fi decât graduală. PNRR ne poate ajuta rapid.
Revenind, avem și șocul inflaționist, prețurile care au explodat și se văd și la alimente.
S-a deteriorat viața noastră, avem o viață ciuntită.
Inflația îi afectează mai ales pe cei cu venituri mici, avem perturbări în economie care echivalează cu peturbări în societate.
Avem și un buget al României care rămâne teribil de încordat și în 2022. De ce? Fiindcă, spre deosebire de toate statele din UE, numai România e în procedură de deficit excesiv. Noi am intrat în pandemie cu un deficit foate mare și trecusem de la avetizare (…) iar Comisia Europeană ne-a spus că trăim peste putințele noastre”, a mai declarat Daniel Dăianu, pentru B1 TV.