Dacian Cioloș, vot împotriva intereselor României în Parlamentul European. Renew Europe a respins amendamentele care ar fi ajutat zonele defavorizate din țara noastră și a blocat dezvoltarea energiei nucleare

Renew Europe, cel de-al treilea grup ca mărime din Parlamentul European, condus de eurodeputatul USR-PLUS Dacian Cioloș,a votat împotriva mai multor amendamentepropuse în cadrul dezbaterii Pactului ecologic european, care ar fi ajutat din punct de vedere economic regiunile defavorizate din România.

Prin votul lor împotriva acestor amendamente,eurodeputații Renew Europe au afectat interesele României, privând-o de sprijinul financiar adecvat pentru închiderea zonelor miniere poluante din țara noastră, respectiv de ajutorul prin care țara noastră să facă tranziția mai ușor către o economie neutră din punct de vedere al impactului asupra climei.

Renew Europe a votat împotriva unui amendament care solicita ca reducerea pesticidelor periculoase să se realizeze după realizarea unui studiu de impact, prin care să se cuantifice costurile unei astfel de măsuri și posibile soluții pentru susținerea producătorilor de pesticide, inclusiv pentru Azomureș în cazul României.

Unul dintre amendamentele propuse pe care grupul condus de Dacian Cioloșl-a respins, „reafirmă că reducerea dependenței de pesticide este unul dintre obiectivele prioritare pentru o agricultură sustenabilă; salută în acest sens angajamentul Comisiei de a combate presiunea pesticidelor asupra mediului și sănătății și de a reduce în mod semnificativ folosirea și riscul pesticidelor chimice, precum și utilizarea îngrășămintelor și a antibioticelor, inclusiv prin măsuri legislative; atrage atenția că strategia de la fermă la consumator ar trebui să conțină obiective obligatorii de reducere a pesticidelor periculoase, după realizarea unui studiu de impact„.

Astfel,activitatea combinatului Azomureș a fost impactată în sens negativ prin poziția adoptată de grupul politic Renew Europe în cadrul dezbaterii Pactului ecologic european, votat la începutul acestui an.

Un alt amendament respins de Renew Europe în cadrul dezbaterii privind trecerea la economia verde a fost cel prin care mai mulți europarlamentari, inclusiv cei din PNL, își exprimau îngrijoararea cu privire la acordul provizoriu încheiat în cadrul pactului de mobilitate. Amendamentul 40 prevede faptul că, Parlamentul European „“își exprimă îngrijorarea că acordul provizoriu încheiat recent cu privire la pachetul privind mobilitatea I, în special cerința de întoarcere a vehiculelor grele în statul membru de stabilire o dată la opt săptămâni, contravine atât scopului propunerilor legislative inițiale ale Comisiei de a reduce efectele negative asupra mediului, cât și obiectivelor UE privind schimbările climatice stabilite de Comisie în noul Pact ecologic european, inclusiv obiectivului de a realiza o UE neutră din punct de vedere climatic, întrucât această cerință va duce la o creștere semnificativă a numărului de curse de camioane fără încărcătură pe drumurile europene și, împreună cu restricțiile la operațiunile de cabotaj, va duce la o creștere substanțială a emisiilor de CO2”.

Una din condițiile acestui acord era ca vehicolele grele operate de firmele transportatoare în state terțe să se întoarcă o dată la opt săptămâni în țara de origine. Această cerință cuprinsă în Acord a fost inclusă la presiunea unor state dezvoltate și era, evident, în dauna transportatorilor români.

Renew Europe nu ține cont de particularitățiule statelor cu zone miniere

Cea mai puternică lovitură însă dată de Grupul parlamentar condus de Dacian Cioloș vizează zonele miniere din România. Renew Europe nu a dorit să țină cont de specificul zonelor miniere din fiecare stat aparte. Mai mult, grupul a avut o poziție refractara și în legătură cu faptul că nu toate regiunile/zonele miniere din Europa au aceleași instrumente și resurse financiare pentru tranziția la o economie neutră cu mediul.

De exemplu, zonele miniere din România sau alte stat din estul Europei sunt mai vulnerabile decât cele din statele europene dezvoltate. Iar această disparitate la nivelul statelor ar fi meritat să fie tratată cu mai multă atenție pentru problemele economice și sociale, care vor fi generate o dată cu închiderea unor zone miniere poluante.

Amendamentul 43, respins de grupul condus de Dacian Cioloș,„invită Comisia să asigure coeziunea economică, socială și teritorială pe perioada tranzițiilor, acordând o atenție deosebită regiunilor celor mai defavorizate, zonelor afectate de tranziția industrială (în principal regiuni cu mine de cărbune și zone dependente de industrii cu emisii ridicate de dioxid de carbon, cum ar fi industria siderurgică), zonele slab populate și teritoriile cu mediu vulnerabil”. În timp ce Amendamentul 35, la rândul său respins de grupul condus de Dacian Cioloș,„reamintește că trebuie să se acorde sprijin financiar adecvat regiunilor afectate bazate pe exploatarea intensă a cărbunelui pe perioada tranziției energetice; subliniază că nu toate regiunile pornesc din același punct în tranziția lor către o economie neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei, nu toate regiunile au aceleași instrumente și nu toate regiunile vor suporta consecințele în mod egal”.

În cadrul dezbaterii Pactului ecologic european, cunoscut și ca Green Deal, grupul condus de Dacian Cioloș a votat și împotriva altor amendamente care ar fi putut susține economia românească și agenții economici.

Amendamentul 32 „cere o strategie industrială nouă și integrată a UE pentru industriile mari consumatoare de energie, pentru a finaliza tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon în UE” în timp ce Amendamentul 39 „reamintește că în planul strategic al Orizont Europa trebuie să se pună accentul pe strategii și pe tehnologii cu emisii scăzute de carbon, menite să revitalizeze zonele axate puternic pe cărbune și cu emisii ridicate de dioxid de carbon, aflate în tranziție”.

De asemenea, grupul condus de Dacian Cioloș s-a opus alocărilor cu titlu gratuit a certificatelor de emisii pentru programele de încălzire centralizată, așa cum a prevăzut Amendamentul 42. În ambele cazuri – și în cazul industriilor mari consumatoare de energie, și în cel privind încălzirea centralizată – poziția grupului a fost contrară intereselor României.

Pe de altă parte, printr-o rezoluție, grupul condus de Dacian Cioloș. „insistă că până în 2020 trebuie eliminate rapid subvențiile directe și indirecte la combustibili fosili în Uniune și în fiecare stat membru”.

Dacian Cioloș și grupul pe care îl conduce s-a opus și amendamentului care subliniază rolul fundamental al politicii de coeziune, și anume Fondul de coeziune și fondurile structurale și de investiții, în finanțarea investițiilor necesare pentru combaterea schimbărilor climatice și asigurarea coeziunii sociale, economice și teritoriale.

Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, blochează dezvoltarea energiei nucleare din România

Un alt amendament respins de Renew Europe prevedea căenergia nucleară poate juca un rol pentru îndeplinirea obiectivelor climatice, deoarece nu emite gaze cu efect de seră. Textul amendamentului îndemna Comisia Europeană să ”ia în considerare rolul indispensabil al energiei nucleare ca soluție pentru reducerea emisiiilor de disoxid de carbon atunci când pregătește legislația secundară în cadrul de facilitare a investițiilor sustenabile”.

Propunerea ar fi permis dezvoltarea energiei nucleare în statele membre, inclusiv în România. Nu a fost să fie, deoarece amendamentul a fost blocat de către parlamentarii Renew Europe, care au votat împotriva lui.

Poziția liderului Renew Europe și a copreședintelui USR-PLUS vine în contradicție și cu Acordul dintre România și Statele Unite pentru construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. La începutul lunii ocotmbrie, România a parafat Acordul cu SUA în domeniul nuclear, dublat de un memorandum de finanțare a investiției de la Cernavodă.

De menționat, de asemenea, faptul că Franța, cea care potrivit media europene controlează grupul Renew Erurope, dezvoltă ea însăși tehnologie nucleară. Este posibil, deci, ca amendamentul blocat de liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, să fie parte a unui lobby francez. Care, în cazul României, nu a funcționat.

De asemenea, Dacian Cioloș s-a opus unui amendament care prevedea crearea unui Fond de solidaritate al UE, în valoare de 50 de miliarde de euro, pentru combaterea pandemiei de Covid-19 și a consecințelor sale. Inițiativa creării acest Fond a fost lansată în primăvara acestui an și a plecat de la nevoia de a sprijini statele UE în combaterea efectelor pandemiei.

Amendamentul prevedea ca din suma propusă, 20 de miliarde de euro vor reprezenta granturi, iar celelalte 30 de miliarde de euro, vor veni sub formă de împrumuturi, garantate de bugetul UE. Întreaga sumă de 50 de miliarde a fost gândită să sprijine eforturile financiare depuse de sectorul medical în toate statele memebre, inclusiv în România.

Întregul grup Renew Europen din Parlamentul European, al cărui președinte este Dacian Cioloș, a votat împotriva amendamentului. De cealaltă parte, grupul PPE, din care fac parte și europarlamentarii PNL a votat în favoarea sumelor alocate, care au fost cuprinse și în Rezoluția finală a Parlamentului European din 17 aprilie 2020 referitoare la acțiunea coordonată a UE pentru combaterea pandemiei de COVID-19 și a consecințelor sale.