Cutremur în PSD: Şerban Nicolae cere demisia lui Ilie Sârbu şi Ioan Rus. Sârbu: Nicolae apare doar când apar funcţii (VIDEO)

Tensiunile din interiorul PSD continuă să crească după eşecul răsunător suferit în alegerile prezidenţiale de către liderul partidului, Victor Ponta.

Într-o scrisoare postată, marţi, pe contul său de Facebook, senatorul PSD Şerban Nicolae le cere demisia lui Ioan Rus şi Ilie Sârbu, pe care îi acuză că nu au ce căuta în partid şi că nu vor putea reprezenta vreodată social-democrația transilvăneană.

„În fapt niște impostori fără legătură cu social – democrația autentică, ei s-au făcut remarcați, poate chiar temuți, prin sforării, prin atacuri la adresa unor colegi, prin goana rapace după funcții și demnități, prin aroganță și dispreț. Nu o dată v-am auzit având aceeași opinie cu a mea, dezavuând asemenea comportamente și delimitându-vă de aceștia”, se arată în scrisoarea lui Şerban Nicolae. (integral după video)

În replică, Ilie Sârbu susţine că Şerban Nicolae nu este în măsură să formuleze astfel de solicitări şi îl acuză că apare doar atunci când apar şi funcţii.

„Nu am citit scrisoarea lui. Nu el este vreun lider al partidului care să emită pretenții de genul acesta. Șerban Nicolae apare când apar funcțiile și dispare când pierdem funcțiile. De ce să ne ducem la pierderea funcțiilor? Trebuie să facem o analiză să vedem de ce s-a întors un rezultat pe care nu l-a așteptat nimeni”, a declarat Ilie Sârbu.

„Nu-mi dau seama unde s-a greșit în alegeri. Se poate să fi plecat de la situația din diaspora, unde s-a aprins fitilul. Pot să fie și cauze interne. Eu nu am emoții. Șerban Nicolae știe ce am făcut eu în Timiș în campanie? Nu am stat acasă în București, cum a stat domnul Nicolae”, a mai spus senatorul PSD.

Iată scrisoarea integrală postată de Şerban Nicolae:

”Scrisoare deschisă către social – democrații transilvăneni

Dragi colegi,

Vă scriu astăzi cu amărăciunea eșecului la alegerile pentru Președintele României, dar și cu nădejdea neștirbită în principiile și valorile politice fundamentale care ne leagă și în aspirațiile comune pentru binele țării noastre.

Pe mulți vă cunosc personal. Majoritatea mă cunoașteți. De aproape 25 de ani, de când am intrat în lupta politică, am rămas fidel viziunii de stânga în ceea ce privește societatea românească, fundamentelor politice bazate pe democrația socială, dezvoltare, solidaritate, responsabilitate, compasiune, implicare și progres.

În Transilvania, știți mai bine decât mine, social – democrația are rădăcini adânci, încă de la Iosif Jumanca și Ion Flueraș. Nu cred și n-aș putea admite că social – democrația se repartizează geografic pe teritoriul României, că Muntenia și Moldova ar fi de stânga și Transilvania, de dreapta. Când spun Transilvania, mă refer la toate regiunile istorice, inclusiv Banat, Crișana, Oaș sau Maramureș. Firescul echilibru al democrației, sunt sigur, determină o distribuție și o pondere egală a principalelor curente politice, iar nucleul constant al stângii nu poate fi semnificativ inferior celui al dreptei. Diferența, în mod natural, o fac cei care candidează și care își asumă reprezentarea electoratului.

Cei care au monopolizat, de ani buni, reprezentarea stângii, a Partidului Social Democrat în Transilvania, au fost definiți, în opinia publică, cu formula „grupul de la Cluj”. Dacă era o formulă de succes, era în regulă. Dar nu e și n-a fost niciodată. Ce a început cu o ticăloșie – atacarea din interior, încă de la sfârșitul lui 2004, a lui Ion Iliescu –  nu putea continua altfel. Acest grup n-a produs nimic bun pentru pentru stânga românescă ori pentru partid. Ba, mai mult, prin rezultate constant slabe, prin acțiuni politice șovăielnice sau chiar duplicitare, liderii acestui grup au întărit greșita percepție că în Transilvania stânga nu are susținere și că transilvănenii sunt, în mod covârșitor, de dreapta. În fapt niște impostori fără legătură cu social – democrația autentică, ei s-au făcut remarcați, poate chiar temuți, prin sforării, prin atacuri la adresa unor colegi, prin goana rapace după funcții și demnități, prin aroganță și dispreț. Nu o dată v-am auzit având aceeași opinie cu a mea, dezavuând asemenea comportamente și delimitându-vă de aceștia.

Știți, la fel de bine ca mine, că asta nu e social democrație. Social – democrații nu se feresc de oameni, nu se ascund prin încăperi obscure, nu decid în spatele ușilor închise, nu privesc cu îngâmfare sau cu ură la colegii de partid ori la electorat. Social – democrații vorbesc cu oamenii pe care vor să-i reprezinte, îi ascultă, îi înțeleg și îi respectă. Social – democrații sunt decenți, moderați și au bun-simț. Social – democrații fac politică, nu politicianism. Vă scriu pentru a vă cere, public, să vă luați în propriile mâini identitatea și demnitatea. Știu cu cine vorbesc și știu ce vă cer. Locul lui Ioan Rus și al lui Ilie Sârbu nu e în Partidul Social Democrat. Ei nu sunt de stânga și nu pot reprezenta vreodată social – democrația transilvăneană. Aveți această putere. Veți descoperi, poate cu surprindere, ce oameni respectați pot să vă reprezinte. Ce oameni reprezentantivi pot să vă conducă. Ce oameni valoroși sunteți.

Împreună vom recâștiga stânga transilvăneană. Împreună le vom arăta românilor că social – democrații sunt, în toată țara, aceiași –  onești, decenți și, mai ales, umani. În fapt, despre asta este vorba.

Cu speranță și prietenie,

Șerban NICOLAE”