Procedura pentru organizarea alegerilor anticipate. Cum le poate convoca PNL / Pot fi ele organizate în aceleași timp cu alegerile locale?

În urma consultărilor cu președintele Klaus Iohannis, premierul Ludovic Orban a anunțat că s-a luat decizia că varianta cea mai bună pentru România este organizarea de alegeri anticipate. Această decizie a fost salutată imediat de către USR, în timp ce UDMR a arătat că este de acord cu măsura. PSD și ALDE în schimb și-au manifestat scepticismul și au arătat că organizarea de anticipate nu este oportună în acest moment.

Dar care este totuși procedura în care alegerile anticipate pot fi organizate în România? Trebuie să ținem totuși cont că un astfel de demers ar fi o premieră în România, iar Constituția este extrem de strictă privind condițiile pentru acest demers politic.

Articolul 89 din Constituţia României prevede următoarele:

(1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

(2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.

(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.

Procedura este una foarte complicată și ar însemna ca Ludovic Orban să își dea demisia în condițiile în care PSD nu se grăbește să dărâme Guvernul prin moțiune de cenzură. După președintele Klaus Iohannis va trebui să facă două propuneri de premier care să pice la votul din Parlament.

Constituția nu prevede însă vreo interdicție pentru organizarea de alegeri anticipate în același timp cu alt scrutin precum susține PSD. De altfel, PSD s-a opus și organizării referendumului pe justiție în același timp cu alegerile europarlamentare invocând recomandările Comisiei de la Veneția.