Cum au ajuns parlamentarii USR să dea banii decontaţi de stat pentru chiria filialelor. „Tot timpul se găsesc scurtături, dar când scurtăturile alea bagă organizații în gard, nimeni nu dă socoteală” (AUDIO)
USR a fost acuzată recent de un bărbat că nu i-a mai plătit chiria pentru sediul central al partidului, unde se află și filiala București. În replică, Uniunea a transmis că a informat proprietarii unor sedii despre situația de forță majoră și le-a oferit posibilitatea de a opta pentru rezilierea contractului. În cazul sediului respectiv, doi dintre proprietari au acceptat continuarea contractului cu o reducere a chiriei în perioada stării de urgență, dar alți doi nu au vrut nici rezilierea contractului, nici reducerea chiriei.O înregistrare a uneia dintre ședințele conducerii lărgite a partidului, desfășurată anul trecut, arată că situația în privința chiriilor a fost chiar mai problematică. Autoritățile au găsit nereguli în privința unor contracte.
Nereguli găsite în contractele încheiate de USR
Mai precis, USR a închiriat spațiu și a plătit chirie prin subvenția de la AEP. Numai că spațiul a fost apoi subînchiriat parlamentarilor Uniunii, care îl plăteau cu decontul lor de la Parlament direct partidului. Asta se voia a fi o modalitate ca aleșii să sprijine financiar formațiunea, doar că ”donația” este din fondul parlamentarului pentru chiria deputaților și senatorilor. Se pare că liderii partidului au decis, la acea vreme, că problemele identificate de autorități trebuie soluționate, în sensul în care acele contracte de subînchiriere să înceteze imediat. Totuși, la un moment dat, unul dintre membrii USR a spus că vrea timp să discute cu un expert în fiscalitate, pentru a vedea dacă există o modalitate legală de a mai salva bani. Varianta stornării a fost clar respinsă de alți membrii ai conducerii.
Totul, în contextul în care USR primește de la stat sume consistente. În aprilie 2020, de exemplu, Uniunea a încasat peste 1,7 milioane de lei.
Subiectul chiriilor, abordat într-una dintre ședințele conducerii USR
Liderii Uniunii au discutat într-una dintre ședințele de anul trecut despre neregulileîn încheierea contractelor. Decizia finală a fost ca subînchirierile să înceteze, chiar dacă unul dintre ei a avansat și varianta „stornării”.
Emisia video va porni imediat. Daca aveti un ad blocker activ va rugam dezactivati-l.
Tudor Benga: „Eu am fost cât se poate de clar. M-am opus unei decizii fără să știu cuantumul – am aflat cuantumul – și responsabilitatea. O instituție a partidului, Secretariatul general, are obligația legală de a face un demers, pe care noi ni-l dorim. Stilul ăsta de bullying politic pe care voi îl practicați…”
A fost întrerupt de Cristina Prună, cea care conducea ședința. Aceasta l-a acuzat că o „dă într-o discuție politică”: „Toți de la masă și toți care s-au conectat la distanță sunt de acord că trebuie să luăm o decizie și tu cauți o motivație politică într-o chestie pe care trebuie s-o tranșăm rapid prin vot. Mai avem două chestiuni superimportante și începem s-o dăm în chestiuni politice…”
Benga a replicat: „Motivul pentru care eu insist cu această chestiune este că e o chestie sistematică în România, în sistemul pubic și în sistemul privat. Tot timpul se taie colțurile, se găsesc tot felul de scurtături, dar în momentul în care scurtăturile alea bagă organizații în gard, nimeni nu dă socoteală. Ăsta e un lucru pe care voi, ca organizație, în mod sistematic nu-l învățați”.
Cristina Prună a spus apoi că ea e lămurită și ar trebui luată o decizie: „Ar trebui ca BN să ceară SG să informeze parlamentarii să sisteze urgent contractele de subînchiriere. SG să informeze și filialele din țară care sunt în aceeași situație să sisteze de urgență aceste contracte de închiriere”.
Unul dintre membrii USR prezenți în ședință a propus atunci ca SG să trimită filialelor cu probleme un model de contract în care „totul e legal și neinterpretabil”.
Un alt membru al Uniunii prezent, însă, a spus că vrea timp să discute cu un expert în fiscalitate, care se pricepe la „toate dedesubturile cu privire a stornare”, deoarece sunt modalități, permise de lege, de a mai salva bani.
Stelian Ion: „Mie mi se pare destul de clar, adică stornarea se face atunci când au existat niște nereguli în facturile alea și tu practic ar trebui să refacturezi. Hai să nu ne mâncăm de sub unghii pentru o lună – două… Cel mai save ar fi să încetăm cât mai repede și să plătim ce avem de plătit!”.
Membru USR: „Valoarea chiriei oricum o plăteam din conturile partidului, ideea era ca parlamentarii să ajute partidul să recupereze o parte din valoarea chiriei prin contribuția comună”.
Tudor Benga s-a opus și el stornării: „A existat un contract care a funcționat într-un anume fel, despre care știm deja că este greșit … Dacă noi ne apucăm să ne ducem în spate să modificăm date și contracte…
Cel care a venit cu propunerea s-a justificat apoi: „Nu e vorba să antedatăm ceva sau să refacem. Stornarea e o formă legală prin care spui că ai greșit și refaci, te lasă legea în anumite situații”.
Concluzia a fost ca SG să transmită mai departe decizia, parlamentarii să fie informați, iar contractele de subînchiriere să înceteze.