Cum arătau justiţia şi presa în vremea lui Adrian Năstase: Cazul procurorului Panait şi intervenţiile brutale împotriva jurnaliştilor incomozi

Condamnarea definitivă la doi ani de închisoare şi tentativa de sinucidere a fostului premier Adrian Năstase au stârnit de miercuri seara un val de emoţie în mediul politic şi în societate. Dar dincolo de interpretările acestor evenimente, nu trebuie uitat cum arătau mediul politic şi, mai ales, societatea românească în vremea de “putere” maximă a celui poreclit de Ion Iliescu “Arogantul”. Şi, de asemenea, evenimentele de miercuri seara nu trebuie scoase din contextul lor juridic, reamintind astfel faptul că această condamnare definitivă a fost pronunţată în unanimitate de un complet de cinci judecători.

Ziarul Adevărul trece în revistă o parte din imixtiunile în justiţie şi în presă întâmplate în vremea guvernării Adrian Năstase (premier în perioada 2000 – 2004). Iată câteva exemple:

Guvernarea

– În vremea guvernării Năstase au înflorit baronii PSD: Mazăre la Constanţa, Oprişan la Focşani, Mischie la Gorj

– Scandalul Bechtel: Cel mai mare preţ plătit vreodată de o ţară pe o autostradă care nu s-a finalizat până astăzi

– Plagiatori în Guvern: Este cazul miniştrilor Sănătăţii, Mircea Beuran şi Daniela Bartoş

– Colaborarea cu Securitatea: Justiţia a dat verdictul de colaborare cu Securitatea în cazul Rodicăi Stănoiu, nimeni alta decât Ministrul Justiţiei în guvernul Năstase

– Împuşcarea la vânătoare: Este de notorietate împuşcarea în zona inghinală a ministrului de atunci al agriculturii, Ilie Sârbu (actualul socru al premierului Victor Ponta), la o vânătoare la care a participat şi Adrian Năstase. Presa a speculat că autorul împuşcăturii a fost chiar Năstase

– Celebra declaraţie “să vină să-mi numere ouăle„, cu referire la vila sa de la Cornu

– Finalul guvernării, cu celebrul scandal mătuşa Tamara.

Imixtiuni în justiţie

– „Dacă e o problemă, spuneţi, măi băieţi, care e ăla corupt, pe care să-l împuşcăm pe stadioane„. (Adrian Năstase, aprilie 2003)

– “Arestările de vineri seara”: A făcut carieră această afirmaţie a premierului Adrian Năstase, care încerca să îl ajute pe prefectul de Bihor, al cărui fiu fusese arestat

– Cazul procurorului Alexandru Lele: Vânat de Ministerul Justiţiei tocmai pentru că a îndrăznit să-l aresteze pe Adrian Tărău, fiul prefectului de Bihor

– Cazul procurorului Cristian Panait: Coleg cu actualul premier Victor Ponta, Cristian Panait s-a sinucis după ce a refuzat să îl condamne pe procurorul Alexandru Lele

Imixtiuni în presă

– În decembrie 2001, Paul Radu şi Ştefan Cândea, ziarişti de investigaţie la „Evenimentul zilei”, au fost bătuţi şi tâlhăriţi în centrul Capitalei

– În iulie 2003 un ziarist de la „Evenimentul zilei” şi o ziaristă de la „România liberă” au fost atacaţi de bătuşi profesionişti în faţa sediului Poliţiei din Petroşani.

– În Decembrie 2003 Ino Ardelean, unul dintre gazetarii care s-au ocupat de PSD Timiş, era bătut în plină stradă. În Timişoara s-a organizat un miting de protest, ziariştii rupându-şi simbolic pixurile. Organizaţia „Reporteri fără frontiere” îi cerea printr-un apel scris premierului Adrian Năstase să se asigure că agresorii lui Ino Ardelean vor fi prinşi. Nu au fost nici până în ziua de azi. Şi tot la Timişoara, ziaristul Iosif „Bebe” Costinaş a dispărut şi a fost declarat mort.

– Declaraţie, Ioan Mircea Paşcu, ministrul Apărării Naţionale: „Viaţa ziariştilor e scurtă, iar sănătatea este şi pentru ei un bun prea de preţ care nu trebuie pus în pericol prin lansarea unor dezbateri cu înalt consum emoţional, stresant„.

– Declaraţie Dan Matei Agathon, ministrul Turismului: „Credeţi că, la nesfârşit, fiecare poate să scrie ce vrea în ţara asta?„

– În încheiere, o istorisire elocventă despre cum funcţiona presa în vremea guvernării Năstase, o postare a jurnalistului Vlad Petreanu, de pe blogul petreanu.ro:

“(Adrian Năstase) s-a declarat nemulţumit de fundalul unei declaraţii a lui Miron Mitrea. “Trebuie să reglaţi contrastul, pentru că pare portocaliu”, a spus el, deconcertând, pentru o clipă moderatorul. “Glumiţi, nu-i aşa?”, i-a răspuns Răzvan. Asta l-a surprins însă pe dl. Năstase – nu părea să fi glumit.

Aşa cum nu erau în glumă telefoanele insistente date pe 28 noiembrie 2004, din ceruri, pe la două redacţii de televiziune din Bucureşti. Genericul special de alegeri “părea portocaliu” şi ar fi trebuit “schimbat”.

Poate că dl. Năstase voia să sugereze joi altceva despre Miron Mitrea – dar, pentru zeci de jurnalişti, problema sa portocalie a adus alte amintiri.

Aproape că uitasem.”