Cum a fost reaprins scandalul Bâstroe. Variante diferite și la București, și la Kiev privind lucrările efectuate de ucraineni. Ambasadorul Ucrainei, convocat la MAE pentru a permite autorităţilor române să verifice lucrările

Lucrările ucrainenilor la canalul Bâstroe au reaprins tensiunile dintre Kiev și București. Unii reprezentanți ai Guvernului român au susținut că se adânceşte coridorul fără acordul României, fiind astfel puse în pericol fauna și flora din Delta Dunării. O poziție nuanțată a avut, însă, Ministerul român de Externe.

De partea cealaltă, Ambasada Ucrainei la București a susținut că e vorba de simple lucrări de mentenanță. Ambasada a fost ulterior contrazisă chiar de Ministerul ucrainean al Infrastructurii, care s-a lăudat că adâncimea canalului Bâstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 m, „o mare oportunitate pentru capacitatea fluvială a Dunării”.

Luni, premierul Nicolae Ciucă a anunțat că ambasadorul Ucrainei în România a fost convocat la Ministerul de Externe pentru a da autorităţilor române aprobarea de a verifica lucrările din zona canalului. De asemenea, luni va avea loc o ședință pe această temă la Ministerul român al Transporturilor.

Avertismentul privind lucrările ucrainenilor la canalul Bâstroe a fost lansat prima dată de Sorin Grindeanu

Săptămâna trecută, Sorin Grindeanu, ministrul PSD la Transporturilor, a declarat că a primit de la structurile teritoriale ale Ministerului informații conform cărora ucrainenii au început lucrări pe canalul Bâstroe, lucrări care ar putea afecta flora și fauna din Deltă. El a spus apoi că Ministerul de Externe și cel al Mediului ar trebui să intervină pentru că situația e mai mult de competența lor.

„Vorbim de tratate internaţionale pe care toată lumea trebuie să le respecte şi vorbim de un posibil impact pe care lucrările de dragare pe Bâstroe îl pot avea asupra mediului şi asupra Deltei Dunării. (…) Cred că Ministerul de Externe este cel care va gestiona (…) că există semnale că se fac lucrări de dragare pe Bâstroe, iar Ministerul de Externe, Ministerul Mediului (…) trebuie să vină cu o poziţie şi să informeze cu date”, declara, miercuri, Sorin Grindeanu.

Ulterior, Ministerul de Externe, condus de Bogdan Aurescu, a anunțat că România se opune intenției Ucrainei de a face lucrări de dragare pe canalul Bâstroe și că va transmite Comisie Europene această poziție a țării noastre.

Iar ministrul Mediului, Tanczos Barna (UDMR), a declarat că nici legea românească, nici cea ucraineană nu permit desfășurarea în canalul Bâstroe de lucrări care să pună în pericol biodiversitatea și ecosistemele.

Reacții contradictorii din Ucraina în scandalul privind lucrările la canalul Bâstroe

De partea celalaltă, Ambasada Ucrainei la București a transmis e vorba doar despre operațiuni obișnuite de dragare, menite să mențină canalul navigabil. Ea a mai precizat că Administrația Fluvială a Dunării de Jos a fost informată încă din 2022, deci autoritățile române știau de aceste lucrări.

„În condițiile războiului brutal în desfășurare a rusiei împotriva Ucrainei exprimăm recunoștința României pentru solidaritatea fermă cu poporul ucrainean si îndemnăm la avansarea responsabilă de informații publice pentru a nu prejudicia relațiilor bilaterale și pentru a nu alimenta propaganda rusă”, a mai transmis Ambasada Ucrainei în România.

Numai că n-a durat mult și Ministerul ucrainean al Infrastructurii a exprimat o poziție contrară, lăudându-se că adâncimea Canalului Bâstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 m, „o mare oportunitate pentru capacitatea fluvială a Dunării”.

Reacții ale politicienilor români în scandalul reaprins privind canalul Bâstroe

Europarlamentarul PSD Victor Negrescu a declarat că autorităţile ucrainene au depus, la începutul lunii februarie, un plan pentru dragarea canalului navigabil Bîstroe, în vederea includerii braţelor Chilia şi Bîstroe în rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T): „Conform tuturor experților, asemenea lucrări ar duce la degradarea majoră, ireversibilă a Deltei Dunării. Mai mult, aceste lucrări sunt și contrare dreptului internațional, conform concluziilor a numeroase organisme internaționale”.

Potrivit informațiilor Adevărul, la sfârşitul anului 2022 – începutul lui 2023, Poliţia de Frontieră a sesizat prezenţa unei nave ucrainene în Bâstroe care realiza lucrări, dar aceasta nu și-a putut da seama dacă e vorba despre adâncirea canalului.

De asemenea, Alin Şerbănescu unul dintre comunicatorii Ministerului Transporturilor, a susținut că Ucraina a informat doar cu privire la dragaje de întreținere, însă lucrările efectuate sunt de adâncire a şenalului, „ceea ce nu mai înseamnă o simplă întreținere, ci modificarea substanțială a adâncimilor”.

Mai multe surse au declarat pentru Adevărul că ucrainenii au informat Ministerul Mediului și pe cel de Externe că vor să efectueze curățări regulate ale canalului. „Doar că Delta Dunării este arie protejată, iar autoritățile române nu au fost de acord și nu și-au dat avizul”. În opinia acestor surse, Ucraina încearcă astfel să forțeze mâna României pentru a-și da acordul.

Reacția Ambasadei ucrainene la București a fost criticată de Marian Jean Marinescu, vicepreședinte în Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European: „Trebuie lămurită această informație, chestia cu propaganda cred că este o mică exagerare din partea Ucrainei. (…) Singura soluție ar fi o înțelegere între cele două state, să meargă acolo o comisie tehnică să vadă ce se întâmplă și să ne lămurim și ne calmăm. (…) Lucrurile astea cred că ar putea fi lămurite destul de repede dacă, bineînțeles, și partea cealaltă acceptă”.

Poziția nuanțată a Ministerului român de Externe

Ministerul de Externe a transmis pentru Adevărul că, din informațiile primite, nu reiese că Ucraina ar fi făcut lucrări de adâncire a canalului. MAE a dat apoi asigurări că va întreprinde imediat demersurile diplomatice necesare în cazul adâncirii căii navigabile.

De asemenea, conducerea MAE a mai subliniat că, în cazul solicitării includerii canalului în rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T), conducerea ministerului român „a transmis și pe 16 februarie 2023, dar și anterior, inclusiv în 2022, Comisiei Europene, că autoritățile române nu sunt de acord cu propunerea de includere a brațelor Chilia și Bâstroe ale Dunării”.

Ambasadorul Ucrainei, chemat la Ministerul român de Externe

Luni, premierul Nicolae Ciucă a anunțat că ambasadorul Ucrainei în România a fost convocat la Ministerul de Externe pentru a da autorităţilor române aprobarea de a verifica lucrările de la Bâstroe.

„E vorba de executarea unor lucări care au impact pe mediu, au impact asupra Deltei Dunării”, a punctat Ciucă.

Acesta a mai precizat că „întreţinerea e pentru 3,5 metri, iar ce depăşeşte această adâncime înseamnă adâncirea canalului”. De asemenea, a spus că dacă situația o va impune, ei nu vor ezita să se adreseze Comisiei Europene.

Luni, la Ministerul român al Transporturilor va avea loc o discuție pe acest subiect.

Între România și Ucraina au existat tensiuni încă de acum 19 ani din cauza proiectului ucrainean privind construcția canalului Bîstroe. Partea română a atras atenția că lucrările dorite de ucraineni pot afecta mediul din Delta Dunării. Noi am fost susținuți de organizațiile internațioanle în domeniu. La începutul invaziei ruse în Ucraina, Guvernul Ciucă a fost de acord cu transportul cerealelor prin acest canal cu nave de mică adâncime.