CSAT a analizat Planul de înzestrare a Armatei României în perioada 2025 – 2034. Discuțiile au mai vizat situația Ucrainei și a Republicii Moldova

Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), întrunit în ședință joi, 19 septembrie, a dezbătut Planul de înzestrare a Armatei României în perioada 2025 – 2034. Totodată, în ședința condusă de președintele Klaus Iohannis s-a discutat despre evoluțiile războiului declanșat de Rusia în Ucraina și despre situația Republicii Moldova.

CSAT a dezbătut Planul de înzestrare a Armatei în perioada 2025 – 2034

Membrii CSAT au abordat Planul de înzestrare a Armatei României 2025 – 2034, document esențial pentru planificarea armamentelor.

Potrivit unui comunicat oficial, postura agresivă a Rusiei a determinat reconfigurarea programelor de înzestrare, inclusiv prin creșterea cantităților de muniții necesare pentru luptă și pentru constituirea graduală a stocurilor.

„România este direct interesată ca pe teritoriul național să existe capacități industriale care să poată asigura atât producerea de tehnică militară modernă pentru dotarea structurii de forțe pe timp de pace și menținerea în stare operațională a echipamentelor achiziționate, cât și fabricarea și dezvoltarea de noi echipamente care să contribuie la multiplicarea capabilităților militare în situații de criză sau război.

În acest sens, creșterea alocațiilor bugetare pentru Apărare generează un efect direct și asupra industriei de profil din România, care are oportunitatea de a iniția un proces de transformare, retehnologizare și adaptare prin atragerea de tehnologii noi performante și know-how, prin colaborare cu companii din domeniu, consacrate la nivel internațional”, se arată în informarea oficială.

Discuții în CSAT despre Ucraina și R. Moldova

Membrii CSAT au mai discutat despre ultimele escaladări ale războiului de agresiune dus de Rusia asupra Ucrainei și cum afectează acestea securitatea euroatlantică. De asemenea, „s-au discutat măsuri suplimentare de descurajare și combatere a amenințărilor de securitate, care să fie implementate la nivel național, precum și cu sprijinul Aliaților în cadrul NATO”.

Totodată, au fost analizate opțiunile pentru consolidarea Parteneriatului Strategic cu Republica Moldova și modul în care poate fi ajutată aceasta în procesul de integrare europeană.

„În cadrul discuțiilor, au fost evidențiate oportunitățile majore care decurg din procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, dar și provocările cu care se confruntă în contextul acțiunilor hibride ale Federației Ruse și al războiului de agresiune dus împotriva Ucrainei. Sunt provocări care necesită o gestionare atentă, coordonată din partea României și a partenerilor Chișinăului, inclusiv prin acordarea de sprijin adecvat.

Aceste amenințări și riscuri determină, în aproape toate cazurile, implicații și pentru România. De aceea, obiectivul principal de politică externă al țării noastre în raport cu Republica Moldova este susținerea și asigurarea ireversibilității parcursului european, prin sprijinirea implementării reformelor și a politicilor publice necesare, pe baza Parteneriatului Strategic bilateral, consolidat”, se mai arată în comunicat.