Fostul șef al diplomației române Cristian Diaconescu, actualmente președinte PMP, a explicat vineri pe B1 TV că în acest moment discuția pentru numirea viitorului secretar general al NATO se îndreaptă spre o variantă din Europa de Est.
Mandatul lui Jens Stoltenberg expiră în 2022, iar Politico Europe a vehiculat și numele lui Klaus Iohannis printre posibilii succesori, deși actualul șef al statului român mai are mandat până în 2024. La „Se întâmplă acum!” cu Tudor Barbu, Cristian Diaconescu a spus că, dacă ar fi el Președinte al României, nu ar renunța la funcția națională mai devreme de termen pentru a o prelua pe cea din Alianță, dar ar insista să susțină pe cineva din Europa de Est sau chiar din România.
Emisia video va porni imediat. Daca aveti un ad blocker activ va rugam dezactivati-l.
„În primul rând, discuția într-adevăr este reală – ceea ce Politico a anunțat și dumneavoastră ați preluat, și este foarte bine că faceți acest lucru, într-adevăr în acest moment se dezbate în diverse cancelarii. În al doilea rând, ca de fiecare dată vă urmăresc emisiunile, am ascultat și eu înainte poziționarea celor care s-au exprimat, aș avea o singură chestiune de context, după care intrăm pe fond. Nu-i așa că, dacă ești un președinte de caracter, nu accepți ca în 2022 să îți părăsești postul din România? Pentru că discutăm despre nominalizarea în anul 2022, Stoltenberg este în prelungiri cu doi ani peste mandatul anterior, deci practic trebuie să începi o campanie cam cu un înainte dacă se ia decizia de principiu privind Europa de Est. Sunt convins că președintele Iohannis este un om cu, într-adevăr, un anume tip de personalitate”, a spus Cristian Diaconescu.
Întrebat ipotetic dacă ar refuza oferta NATO în cazul în care ea ar veni în 2022, iar el ar avea mandat de Președinte al României până în 2024, cum este cazul lui Klaus Iohannis, Cristian Diaconescu a afirmat: „Eu, da, dar aș face și altceva. Aș insista ca, dacă se ia decizia privind Europa de Est, să suțin un partener din Europa de Est sau să susțin pe cineva din România care nu se află într-o funcție publică, deci în serviciul statului activ, pentru a ocupa această funcție. Este nevoie de un an de negocieri, se fac tranzacții pur și simplu pe ideea ce îmi dai și ce dau ca să mă alătur consensului, deci de aceea este o problemă foarte serioasă, pentru că practic, în fața partenerilor NATO, persoana care urmează sau care își depune candidatura trebuie să accepte faptul că va deveni un diplomat multinațional, deci practic nu își va reprezenta statul său”.
„Sigur, este extrem de important și este foarte bine să ne sprijinim oameni pentru funcții cât mai înalte în instituțiile internaționale, relevanța este formidabilă. Repet, ascultând ce s-a discutat anterior, mi-am adus aminte de cazul Kovesi – nu vorbesc de Kovesi ca persoană, vorbesc de ideea în sine, cum ne-am făcut de râs o țară întreagă pentru că unii se certau cu alții din România în legătură cu situația unui român”, a adăugat fostul ministru de Externe.
Întrebat dacă e de părere că viitorul secretar general al NATO va fi o femeie sau mai degrabă tot un bărbat, el a răspuns: „Discuția în acest moment, într-adevăr, se îndreaptă spre o variantă din Europa de Est, femeie sau bărbat. Să știți că această distribuție geografică regională se aplică în ceea ce privește Consiliul de Securitate al ONU. Atunci, cum bine știți, noi am candidat alături de Estonia, am fi câștigat, cum se spune, cu o mână legată la spate în comparație cu forța statului estonian, numai că a apărut incidentul cu mutarea ambasadei, prin care am reușit să nemulțumim și partea arabă, și partea israeliană prin prostiile pe care am putut să le exersăm atunci, și ne-am pierdut postul”.
„De aceea spun, Europa de Est va fi o șansă și este foarte important dacă, după modesta mea părere, și Președintele în exercițiu, și oricine altcineva identifică o persoană în România care să aibă însă amplitudinea internațională pentru a candida în numele României pe grupul estic”, a mai afirmat Cristian Diaconescu.