Cât de noi sunt ”OAMENII NOI” din politică: Ce scandaluri se leagă de numele principalilor candidați ai Alianței USR – PLUS la alegerile europarlamentare (FOTO)

Formațiunea PLUS, condusă de fostul premier Dacian Cioloș, și USR au anunțat, oficial, sâmbătă, formarea unei alianțe și faptul că vor avea o listă comună la alegerile europarlamentare din acest an.

Lista va fi deschisă de Dacian Cioloș, urmat de Cristian Ghinea (USR), Dragoș Pâslaru (PLUS), Clotilde Armand (USR), Dragoș Tudorache (PLUS), Nicolae Ștefănuță (USR), Vlad Marius Botoș (USR), Ramona Strugariu (PLUS), Vlad Gheorghe (USR) și Alin Mituță (PLUS).

Încă de la formarea partidului său, Dacian Cioloș a promovat ideea aducerii de oameni noi în politică, însă deja în interiorul PLUS există tensiuni puternice, iar partidul se află în centrul unor controverse majore.

Șanse reale pentru a obține un fotoliu în Parlamentul european au doar primii cinci candidați aflați pe lista comună, oameni care nu au fost feriți de scandaluri în ultimii ani. Concret, aceștia ar fi:

– Dacian Cioloș (PLUS)

– Cristian Ghinea (USR)

– Dragoș Pâslaru (PLUS)

– Clotilde Armand (USR)

– Dragoș Tudorache (PLUS)

Dacian Cioloș și legăturile sale cu foşti oameni ai Securităţii

Fostul premier Dacian Cioloș, care a lucrat toată viața la stat, a devenit protagonistul unui scandal de proporții imediat după lansarea PLUS. După ce au ieșit la iveală legăturile sale cu foşti oameni ai Securităţii, chiar Cioloș a recunoscut că tatăl lui a lucrat la Ministerul de Interne, sora lui este angajată la Departamentul de Informații și Protecție Internă, fosta unitate „Doi și-un sfert” din MAI, în județul Sălaj, iar un unchi al său este un general controversat.

”E foarte curios! Tatăl meu e decedat de 20 de ani. Eu ocup responsabilități publice de mulți ani. N-a deranjat pe nimeni, nici o clipă, și n-a fost nici o problemă când am obținut rezultate bune la Ministerul Agriculturii sau când am fost nominalizat comisar european și am obținut anumite lucruri pentru România”, a declarat Cioloș, într-un interviu pentru Press One.

De asemenea, după îndelungi speculaţii, fostul premier a recunoscut că este rudă cu generalul Virgil Ardelean, fostul şef al serviciul secret al MAI – DIPI, fosta UM 0215 poreclită „Doi și-un sfert„.

Întrebat de Liviu Mihaiu, într-un interviu acordat pentru Radiu Guerrilla, Cioloş a arătat că este nepotul controversatului general: ”Suntem ceva rude, e de origine din Pericei și dânsul, dar dânsul a ocupat responsabilități într-o instituție democratică, controlată de guvern, de parlament…”, notează inpolitics.ro.

Virgil Ardelean a fost șef al Poliției Cluj, unde a anchetat celebrul joc piramidal „Caritas”, iar, ulterior, a fost adus la cârma Poliției Capitalei, în anul 1997. A fost avansat la gradul de general pe 27 noiembrie 1997, iar anul următor a fost numit în funcția de șef serviciului secret al MAI. A demisionat din această funcție la data de 20 iulie 2006 în urma scandalului declanșat de dispariția sirianului Omar Hayssam, acuzat de terorism. Totuși, a fost menținut în funcție până în aprilie 2007.

Iar toate aceste dezvăluiri vin după ce istoricul Marius Oprea a publicat un articol în care susține că în spatele înregistrării la tribunal a Partidului Libertății, Unității și Solidarității (PLUS), condus de Dacian Cioloș, se află Alexandru Iordache, fondatorul firmei de avocatură „Iordache Partners”, fost maior de Securitate înainte de 1989 și chiar anchetatorul care s-a ocupat de ancheta care l-a vizat pe el în 1988. Avocatul Adrian Iordache, fiul fostului securist şi unul din cei trei membri fondatori ai PLUS, a demisionat din formaţiunea lui Dacian Cioloş ca urmare a scandalului izbucnit după dezvăluirile istoricului Marius Oprea.

Cristian Ghinea, unul dintre ”băieţii deştepţi” ai Guvernului Cioloş

Și Cristian Ghinea, fostul ministru al Fondurilor Europene în Guvernul Cioloș, a fost în centrul unor controverse. Ghinea a ajuns să preia acest portofoliu deși nu a lucrat deloc în domeniu, iar pe lângă acest aspect, era, în octombrie 2016, implicat în contracte cu statul, mai precis cu Ministerul Afacerilor Externe, după cum se arată într-un articol publicat de România Curată.

”ONG-ul său şi al partenerului său, Ciprian Ciucu, CRPE, e cel prin care MAE a ales să facă politica statului român pe proiectata frontieră iluzorie a NATO, adică în Moldova, Georgia şi Ucraina. (…) Începând cu anul 2012, CRPE devine abonat regulat al Departamentului de Asistență Oficială pentru Dezvoltare al MAE, obţinînd 34.000 euro în 2012, 140.000 în 2013, 104.000 în 2014, şi tot aşa până în prezent”, se arată în articolul citat.

Cât despre activitatea sa la Ministerul Fondurilor Europene, Ghinea a fost acuzat că a plecat din funcție lăsând în urma sa „zero absorbție fonduri europene„.

Într-un interviu acordat în octombrie 2018 pentru Ziare.com, el a ținut să le răspundă criticilor săi, precizând că în momentul în care el a plecat din Guvern, România avea o absorbție de…1%.

”Am făcut un bilanț pe site-ul meu și, cu cifre, avem absorbție de 1%, în condițiile în care în toată UE e 1,5 %. A face o obsesie din absorbție la începutul exercițiului bugetar e o prostie”, preciza atunci Cristian Ghinea.

Dragoș Pâslaru, ministrul tehnocrat care a participat la protestele antiguvernamentale, în timp ce firma la care era acționar derula contracte cu guvernul PSD

Despre Dragoș Pâslaru, fost ministru al Muncii, tot în Guvernarea Cioloș, a ieșit la iveală faptul că, în 2018, a avut două contracte pe bani publici încheiate cu două ministere controlate de PSD, și apropiate de Liviu Dragnea, Ministerul Dezvoltării Regionale și Ministerul Fodurilor Europene. Mai precis, cele douăministere au oferit contracte de consultanță companiei GEA Strategy andConsulting SA, firma la care Dragoș Pîslaru a deținut acțiuni înainte de a deveni membru în Cabinetul Cioloș, notează Jurnalul.

Contractele cu pricina au fost încheiate chiar în perioada în care fostul ministru al Dezvoltării Regionale, Sevil Shaideh, cunoscută drept o apropiată a lui Liviu Dragnea, era urmărită penal de DNA în dosarul “Belina”, iar Rovana Plumb, ministru al Fondurilor Europene, a fost la un pas de urmărirea penală în aceeași speță, fiind însă salvată, în cele din urmă de votul din Parlament.

De menționat în acest context este că Dragoș Pâslaru a fost unul dintre miniștrii cabinetului Cioloș care a participat la protestele antiguvernamentale din Piaţa Victoriei. Cu alte cuvinte, el a cerut în stradă demiterea guvernului PSD, în timp ce firma la care era acționar derula contracte cu același guvern.

Clotilde Armand și legăturile firmei la care a fost director cu Bechtel și contrucția autostrăzii Transilvania

Nici Clotilde Armand, de la USR, care figurează pe locul patru pe lista Alianței pentru europarlamentare, nu a fost scutită de scandaluri. Aceasta a ocupat funcția de director general al subsidiarei locale a grupului francez de proiectare, inginerie și consultanță în construcții Egis. Este vorba despre compania care superviza lucrările la autostrada Transilvania.

Potrivit Profit.ro, un contract în acest sens a fost încheiat în anul 2004, în urma unei licitații, pentru prețul de 236,5 milioane lei plus TVA, având ca obiect supervizarea lucrărilor de proiectare și execuție a Autostrăzii Brașov – Tg. Mureș – Cluj – Oradea.

În martie 2017, Ministerul Transporturiloe a trimis Corpul de Control la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) pentru a verifica, printre altele, contractul CNAIR cu Egis.

În acea perioadă, juriștii de la CNAIR au explicat, pentru EVZ, că nu există nicio logică în păstrarea contractului cu Egis, în condițiile în care contractul de construire a autostrăzii cu compania Bechtel a fost reziliat.

Clotilde Armand s-a remarcat și printr-un scandal cu fostul lider alUSR, Nicușor Dan. Tensiunile au apărut la vârful USR după alegerile parlamentare de la finalul anului 2016. Mai multe voci din partid au cerut demisia lui Clotilde Armand reproșându-i acesteia activitatea, atât declarațiile publice, cât și acțiunile din funcția de consilier local la Sectorul 1. Președintele de atunci al formațiunii Nicușor Dan a recunoscut apoi că relațiile cu Armand s-au răcit la vârful USR.

Întrebat dacă mai există o relație de prietenie între cei doi, acesta a răspuns că „mai degrabă nu„, dar a ținut să sublienieze că există o continuare „o relație civilizată„.

În același context, soțul lui Clotilde Armand, Sergiu Moroianu, ar fi fost exclus din partidul USR în urma criticilor lansate pe pagina sa de Facebook la echipa de campanie. Scandalul a început după ce Sergiu Moroianu a lansat un atac dur la adresa lui Matei Păun, cel care a coordonat campania electorală a USR, pe care l-a calificat drept „un personaj controversat”.

Dragoș Tudorache – Omul de încredere al lui Cioloş care a urcat vertiginos în lista PLUS pentru europarlamentare, în ciuda votului dat de membrii de partid

Dragoș Tudorache, fost ministru de Interne în guvernul tehnocrat și ocupantul locului cinci pe lista de la alegerile europarlamentare, a intrat și el într-un scandal după ce a urcat vertiginos în lista inițială a candidaților PLUS, ajungând pe locul al treilea, un loc eligibil.

Concret, Dragoş Tudorache, unul dintre oamenii de încredere ai lui Dacian Cioloș a ajuns pe locul 13 în listă, în urma votului membrilor de partid. Numai că, în lista finală, acesta a urcat direct pe poziția a treia. De partea cealaltă, deși votul membrilor PLUS l-a adus pe locul 4 în listă, în final, Liviu Iolu, fost purtătorul de cuvânt al Guvernului, a picat pe poziția a opta, informează Adevărul.

Acuzațiilor că lista finală la europarlamentare nu a respectat voința membrilor PLUS li s-a răspuns cu explicații despre modul în care s-a constituit această listă.

Astfel, se pare că votul membrilor partidului nu a cântărit decât în proporție de 30%.

40% a cântărit o analiză a unei comisii formată din: Mihaela Miroiu, profesor SNSPA Bucureşti, Liliana Popescu, prorector SNSPA Bucureşti, Elena Calistru, preşedinte Funky Citizens, Mircea Dumitru, rector la Universitatea Bucureşti, şi Sorin Ioniţă, preşedinte Expert Forum.

Iar 30% au fost principiile de integritate, diversitate, reprezentare politică şi implicare organizaţională, analizate în cadrul Biroului Naţional al PLUS.