EXCLUSIV // Sfârșit de săptămână fierbinte pentru ultimele negocieri privind desemnarea candidaților care vor obține viitoarele posturi de comisari europeni. Marți, președinta proaspăt aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ar trebui să anunțe lista finală cu nominalizările fiecărei țări, urmând ca apoi candidații să fie aprobați în plenul Parlamentului. Situația României este una ingrată, din cauza propunerilor făcute de premierul Viorica Dăncilă. Astfel, oficialii europeni s-au arătat deranjați de faptul că țara noastră i-a nominalizat pe Dan Nica și Rovana Plumb, aceștia fiind considerați nepotriviți pentru un astfel de portofoliu. Acest lucru a slăbit și șansele ca România să obțină un portofoliu consistent, având în vedere că în precedentele două mandate am avut parte de portofolii grele: Agricultura și Politica Regională.
Deși nimeni nu declară oficial nimic pe acest subiect, mai multe surse consultate de B1.ro susțin că sunt șanse mari ca țara noastră să obțină până la urmă postul de comisar pe Transporturi, în condițiile în care inițial am vizat Mediul și Energia. Acest post nu este neapărat unul atât de important cum pare la prima vedere, pentru că, spre exemplu, deblocarea fondurilor pentru autostrăzi ține de comisarul pentru Politici Regionale. Totuși, postul în sine ar putea reprezenta un impuls pentru infrastructura românească.
Sursele B1.ro susțin că, în acest moment, trei nume se bat pentru obținerea acestui portofoliu de la Transporturi. Rovana Plumb, susținută puternic pe Viorica Dăncilă, are prima șansă de a fi nominalizată, dar în acest caz sunt șanse importante ca ea să nu treacă nici măcar de comisii. O variantă de rezervă o reprezintă Ramona Mănescu, actualul ministru de Externe, care beneficiază de un lobby personal puternic la Bruxelles, având în vedere că aceasta a activat aici o lungă perioadă. Totuși, trecutul controversat al acesteia îi diminuează șansele de a fi acceptată. În ultimele ore începe să fie vehiculat și numele eurodeputatului PNL Gheorghe Falcă. Acesta beneficiază de o susținere puternică din rândul liberalilor, dar și a altor grupuri importante, fiind aproape sigur că ar trece lejer de votul colegilor. Rămâne însă problema de a o convinge pe Viorica Dăncilă să vină cu o propunere rezonabilă de comisar european, în contextul politic actual care marchează o dispută agresivă între Palatul Victoria și Palatul Cotroceni.
Rareș Bogdan: Ne vom trezi cu un post de comisar de ascuțit creioane / Nominalizarea lui Mănescu, informație falsă
Mai mulți europarlamentarii PNL au comentat pentru B1.ro starea în care se află negocierile în acest moment și au confirmat că candidatura lui Gheorghe Falcă este una sustenabilă. Rareș Bogdan, liderul europarlamentarilor PN,L spune că, totuși, principala problemă e reprezentată de faptul că propunerile Vioricăi Dăncilă au distrus orice șansă ca România să prindă un portofoliu important.
„Eu mă îndoiesc că domna Dăncilă, care este complet iresponsabilă, înțelege ceva din ce înseamnă guvernul Uniunii Europene, pentru că de fapt comisariatul și comisarii asta sunt. Doamna Ursula von der Leyen, marți, urmează să prezinte comisarii Parlamentului, iar după asta să intre în grupurile politice pentru ca fiecare dintre aceștia să se prezinte, să-și caute susținerea pentru plen, pentru vot. Propunerile făcute de doamna Dăncilă sunt cel puțin ciudate, ca să nu spun inacceptabile. Pe lângă faptul că riscă să blocheze constituirea comisiei, mai riscă ceva, să se trezească cu un post de comisar de ascuțit creioane, adică o chestiune extrem de irelevantă, în loc să ocupe conform grupului pe care noi îl luăm, al șaselea grup după ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, să ocupăm unul dintre cele mai importante comisii respectiv, Transporturi, Energie sau Mediu.
Cei de la PSD au venit cu două propuneri inacceptabile și se pregătește, pentru că au anunțat că în cazul în care acestea două nu vor întruni sufragiile, nu vor primi susținere, nici măcar în primă fază înainte de vot, nu este dispusă să schimbe decât cu Ioan Mircea Pașcu, care este o propunere care vine parcă exact din Piața Roșie, exact de sub zidurile Kremlinului.
Nimic de doamna Mănescu, este o informație falsă, mă îndoiesc că PSD va ceda, o vor ceda pe doamna Mănescu pentru Rovana Plumb, care este tot un lider al partidului. Cred că este o pistă complet falsă, aruncată chiar de cineva din proximitatea doamnei Mănescu. Iar cu șansa ca un liberal să ocupe această poziție, ar fi onorant și ar fi extrem de bine pentru România, pentru că imaginea liberalilor și al grupului PPE în Parlamentul European e complet diferită. Oricare dintre colegii mei europarlamentari ar fi o soluție infinit mai bună decât propunerile făcute de PSD. Vă spun că ar întruni Ghiță Falcă cele 183 de voturi integral, plus, sunt convins, că și susținerea Renew, susținerea verzilor, mai ales că a făcut lucruri extraordinare în domeniul mediului pentru un oraș verde la Arad când a ocupat cele trei mandate și jumătate de primar„, a declarat Rareș Bogdan pentru B1.ro.
Gheorghe Falcă: Eu sunt inginer de Căi ferate, Drumuri și Poduri dar propunerea trebuie să vină de la Guvern
Gheorghe Falcă susține că ar fi potrivit pentru un portofoliul de comisar european pe Transporturi, dar nu își închipuie cum un guvern PSD ar putea face o astfel de propunere.
„România își dispută trei portofolii și unul dintre ele este transporturi. Fiecare își negociază cu Ursula von der Leyen un portofoliu, România a trimis două nume, Nica și Rovana Plumb, sursele de acolo spun că cei doi sunt nesatisfăcători și că Nica a fost retras direct, doar că Guvernul României nu poate să trimită o altă propunere pentru că nu poate face ședință de guvern. Eu sunt inginer de Căi ferate, Drumuri și Poduri dar propunerea trebuie să vină de la Guvern și Guvernul nu cred că scrie Gheorghe Falcă comisar. Sunt în Comisia de Trasporturi, îndeplinesc niște criterii. Se va intra în Parlamentul European ca fiecare să fie votat„, a declarat Gheorghe Falcă pentru B1.ro.
Postul de la Transporturi, „o șansă fantastică pentru România”
Jurnalistul specialist în Trasporturi Ștefan Etveș este sceptic în privința influenței pe care ar putea-o avea orice comisar din partea României, având în vedere că proiecte și studii de fezabilitate pentru noi autostrăzi nu sunt făcute.
„E o șansă fantastică pentru România, din păcate eu aș garanta că dacă un român, dacă o româncă, ar ocupa acest post, cei 5 ani de comisar pe Trasporturi, eu pariez pe maxim 300 de km, 400 de kilometri de autostradă și aceia parte din ei contractați acum și începuți atunci. Pentru că noi astăzi nu avem studii de fezabilitate bine făcute, bine documentate, nu avem studii de prefezabilitate, nu avem proiecte, nu avem ce să scoatem la licitație. În rest nu ne putem încumeta să spunem că vom avea o centură la nivel de autostradă în Capitală în următorii 5 ani. Poate centura de sud, adică cei 45 de kilometri, 50 maxim, dar să avem toată centura, acel inel de autostradă de 100 de kilometri, lucrare de care se vorbește din 2007-2008, nu. Sibiu – Pitești, asta da„, a declarat Stefan Etveș.
Siegfried Mureșan: Viorica Dăncilă are acum mai puține opțiuni fiindcă a venit cu propuneri proaste
Eureparlamentarul PNL Siegfried Mureșan avertizează și el că anumite portofolii au fost deja negociate.
„Discuțiile despre portofolii vor începe doar după ce doamna președinta aleasă a Comisiei Europene va avea un candidat agreat din partea Guvernului României. Realitatea este următoarea, fiecare stat membru a încercat să desemneze cât mai rapid un candidat cât mai bun în materie de competențe, în materie de intergritate, de credibilitate și de experiență la nivel European, să rezolve problema persoanei pentru a începe discuția despre portofoliu. Cu Viorica Dăncilă lucrurile au stat exact pe dos, domnia sa nu ne-a anunțat în mod oficial și nu ne-a anunțat de la începutul procesului nici o candidatură. Au fost date pe surse două nume, au fost testate informal cu președinta aleasă a Comisiei Europene. Asta în sine constituie o problemă, faptul că prim-ministrul nu a anunțat în mod oficial care sunt numele. De vreme ce ea nu ales repede un candidat competent, acceptabil, structura Comisiei se completează. Alte state au avut candidați acceptați deja, sunt în discuții avansate despre portofolii, iar noi venim la spartul târgului, vom lua ceea ce rămâne, riscăm să pierdem ceea ce ar fi fost fezabil pentru România și anume obținerea poziției de vicepreședinte al Comisiei Europene.
Dacă ne uităm la comisarii deja numiți și agreați de președinte, vedem că locurile pentru bărbați sunt cam ocupate, de aceea la acest moment, fiindcă am așteptat atât, în principiu un candidat femeie din partea României ar avea șanse mai mari decât un bărbat. Viorica Dăncilă are acum mai puține opțiuni fiindcă a venit cu propuneri proaste, fiincă a așteptat prea mult și în loc să gândească cum poate obține ceva important pentru România a gândit în logica PSD. S-a dus cu temele nefăcute și acum speră să ia 5, o notă de trecere la examen.
Pentru Mediu și Energie interesul la nivelul statelor membre este foarte mare. Mulți dintre cei care au votat la aceste alegeri europarlamentare spun că doresc eficiență energetică, doresc combaterea schimbărilor de climă, doresc înverzirea orașelor, e clar că din punct de vedere politic sunt teme foarte importante pentru Comisia Europeană.
Postul de la Transporturi e mai puțin important, ceea ce e important pentru România sunt fondurile europene, fondurile pentru infrastructura de trasport pentru autostrăzi și căi ferate, însă acestea sunt gestionate toate de comisarul pentru Politici Regionale, au fost gestionate de doamna Crețu în actualul mandat. Cine se gândește că dacă dăm comisarul pentru Transport vom avea mai mulți bani de autostrăzi nu știe ce vorbește. Iar dacă Viorica Dăncilă se pregătește să ne spună povestea asta trebuie să-i spunem imediat, domna Dăncilă comisarul pentru trasport nu construiește autostrăzi, fondurile pentru autostrăzi sunt la comisarul pentru Politici Regionale„, a declarat Siegfried Mureșan pentru B1.ro.
Cine este Rovana Plumb
Toate cele trei nume vehiculate pentru preluarea mandatului de Comisar European ilustrează personaje cu ștate vechi în partide, nelipsite de controverse și de scandaluri publice.
Rovana Plumb a fost membru al PDSR din 1994. Din 2001, a devenit membru PSD și tot atunci intră în Consiliul Naţional al PSD. A fost preşedinte al Organizaţiei de Femei PSD (2005 – martie 2015); vicepreşedinte al PSD (aprilie 2005-martie 2015). La 9 februarie 2016, Rovana Plumb a fost desemnată în funcţia de vicepreşedinte al PSD, loc rămas vacant în urma demisiei lui Andrei Dolineaschi.
Intrarea în politică a Rovanei Plumb este legată de numele fostului premier Adrian Năstase, care a numit-o în 2000 președinta Autorității pentru Protecția Consumatorului, cu rang de secretar de stat. Anterior, Rovana Plumb a condus fabrica Gerovital Cosmetice SA. Ascensiunea politică a continuat grație relației apropiate cu Adrean Năstase care în contextul prezidențialelor din 2004 a numit-o trezorier al campaniei sale. Așa se face că Rovana Plumb a fost audiată ca martor în dosarul Trofeul Calității, pentru care Năstase a primit în 2012 doi ani cu executare.
În anul 2009, Rovana Plumb își începea cariera politică la nivel european, fiind aleasă europarlamentar mandat exercitat până în anul 2012, când Ponta o propune ministru al Mediului în primul său cabinet. De atunci Rovana Plumb a exercitat aproape neîntrerupt mandate de ministru în diversele cabinete PSD. Tot Ponta a numit-o ministru al Muncii în 2014, cu puțin înaintea campaniei pentru prezidențiale. Nu doar că pierderea alegerilor europarlamentare nu a afectat-o pe Rovana Plumb, ci chiar a contribuit la consolidarea poziției sale în PSD, în condițiile în care în martie 2015 e aleasă președintă a Consiliului Național PSD, iar câteva luni mai târziu, devine chiar președinte interimar al PSD.
Treptat, Rovana Plumb a ajuns un om cheie din anturajul lui Liviu Dragnea, apropiere din care a obţinut desemnarea ca ministru delegat al Fondurilor Europene în guvernele conduse de Sorin Grindeanu, Mihai Tudose și în Cabinetul Dăncilă.
Studiile au adus-o pe Rovana Plumb în centrul unui scandal în anul 2012, când a fost numită ministru al Mediului. În CV-ul postat pe site-ul personal, ea s-a lăudat cu o diplomă în „Management strategic” de la George Washington University. În cele din urmă, a mărturist că studiile sale în America au fost un curs de o săptămâna sau două, pe care l-a urmat împreună cu mai mulți români.
Declarațiile de avere ale Rovanei Plumb au stârnit mereu controverse. Are o vilă de 671 de metri pătrați în Pantelimon, o casă de vacanță-n Dâmbovița, cinci optimi dintr-un apartament de 80 de metri pătrați din București.
Cea mai mare controversă din declarația de avere a reprezentat-o un Audi Q7 cumpărat în 2008, pe care mult timp a negat că l-ar fi deținut. În 2014 s-a descoperit că autoturismul era înmatriculat în Bulgaria pentru a evita timbrul de mediu introdus chiar de ea în perioada-n care a condus Ministerul Mediului.
Unul dintre motivele care ar putea duce la respingerea Rovanei Plumb este implicarea sa în Dosarul “Belina”, în care procurorii DNA anchetează ilegalități comise prin trecerea în anul 2013, a unei părți din Insula Belina și din Brațul Pavel, situate în albia minoră a Dunării, din proprietatea statului în proprietatea județului Teleorman și în administrarea Consiliului Județean Teleorman, condus de fostul lider PSD, Liviu Dragnea. În perioada respectivă, Rovana Plumb era ministru al mediului. În acest caz procurorii DNA au fost nevoiți să dispună clasarea acuzațiilor formulate pe numele fostului ministrul al Mediului și Schimbărilor Climatice, Rovana Plumb, după ce Parlamentul majoritar PSD a făcut scut și a respins solicitarea DNA de începere a urmăririi penale pe numele său.
Cine este Ramona Mănescu
Ramona Mănescu (47 de ani) a fost membră PNL din anul 1990 până în iulie 2017, însă primul pas în politica mare a fost făcut în 2007 când a devenit membru al Parlamentului European.
În perioada 2007-2014 a activat în cadrul ALDE Party, deținând funcțiile de coordonator în Comisia pentru Dezvoltare Regională și membru în Comisia pentru Ocuparea Forței de Muncă și Afaceri Sociale. Începând cu anul 2012 a devenit Vicepreședinte al ALDE Party (Partidul European Liberal Democrat și Reformist), funcție ce a deținut-o până în iunie 2014. La alegerile europarlamentare din 25 iunie 2014, Ramona Mănescu a câștigat un nou mandat de europarlamentar. Până în iulie 2017, a făcut parte din grupul parlamentar PPE. Ulterior a aderat la formațiunea condusă de fostul lider PNL, Călin Popescu-Tăriceanu, ALDE.
Prima demnitate publică în guvernul României a fost ocupată între 2013 şi 2014, când a exercitat mandatul de ministru al Transporturilor în Guvernul Ponta . Aceasta a preluat atunci portofoliul de la Relu Fenechiu, care fusese condamnat la închisoare cu executare pentru corupţie.
La 24 iulie 2019 a devenit ministru de Externe in Guvernul PSD-ALDE condus de Viorica Dăncilă, înlocuindu-l pe Teodor Meleșcanu. După ieșirea de la guvernare a ALDE, partid din care făcea parte la acea dată, și după demisia miniștrilor ALDE din guvern, Ramona Mănescu a decis să rămână ministru de externe și să demisioneze din ALDE.
Ramona Mănescu este absolventă a Facultății de Drept de la Universitatea București. A absolvit şi cursuri postuniversitare la Institutul Diplomatic Român din MAE, Academia Națională de Informații a SRI și Colegiul Superior de Securitate Națională de la MAPN.
Este soția fostului primar al sectorului 6, Rareș Mănescu, considerat membru al grupului de la Monaco, alături de Dragoş Dobrescu, Puiu Popoviciu, Bebe Ionescu, Adriean Videanu, Radu Dimofte şi alţii.
Platforma de investigaţii media Riseproject a publicat mai multe anchete de presă privind averea şi afacerile familiei Mănescu de la achiziţii de drepturi litigioase asupra unor terenuri din Capitală.Potrivit jurnaliștilor, înainte de propulsarea lui Mănescu în Parlamentul European, aceasta ar fi câștigat 4,5 milioane de euro prin „metoda drepturilor litigioase”, în urma căreia, împreună cu soțul ei, ar fi obținutmai multe terenuri retrocedate în București.
În 2018, jurnaliștii de la Rise Project au scris despre neregulile găsite în declarația de avere a Ramonei Mănescu. Aceasta a fost suprinsă la volanul unui bolid de lux, un Porsche Cayenne, evaluat la 125.000 de euro, autoturismul nefiind trecut în declarația de avere.Maşina i-a fost însă furată, lângă Bruxelles, episod prezentat inclusiv în presa begiană.
Cine este Gheorghe Falcă
Gheorghe Falcă (52 de ani) a fost membru cu ștate vechi în PDL și un apropiat al președintelui Traian Băsescu. A făcut primul pas în politică în anul 1995, când a ocupat, pe rând, funcţii de conducere în Organizaţia de Tineret a Partidului Democrat (PD), fiind ales, în 2000, preşedinte al acesteia. În anul 2003 a fost ales secretar executiv al Biroului Permanent Naţional al PD.
Gheorghe Falcă a condus timp de 15 ani primăria municipiului Arad, până la alegerile europarlamentare din 2019, când a fost ales eurodeputat pe listele PNL. Totodată, a contribuit la renumele PDL de „partid al primarilor”, în condițiile în care a fost unul dintre puținii primari de mari orașe ai PDL care și-a menținut mandatul în urma alegerilor locale din 2012.
În interiorul PDL, Gheorghe Falcă a devenit după anul 2008 un lider influent, reușind impună în Guvern miniștri proveniți din organizația Arad, cum este cazul lui Traian Igaș la Interne sau Claudia Boghicevici la Muncă. El a fost considerat un apropiat al grupării Boc – Udrea – Anastase și ca opozant al gărzii vechi Blaga – Berceanu – Videanu.
Numele lui Falcă a fost implicat mulți ani în dosarul penal „Fabrica de zahăr”. După 2445 zile de la începerea urmăririi penale, în iunie 2013, Gheorghe Falcă a fost achitat.
Odată cu părăsirea postului de primar al Aradului pentru a pleca la Bruxelles, Gheorghe Falcă declara: „Sunt 19 ani de administraţie, iar acum trec în altă etapă a carierei mele politice, din zona de administraţie în zona de legiferare europeană, cu o experienţă de nouă ani în domeniu, în Comitetul Regiunilor la Bruxelles, unde am reprezentat primarii. Asta înseamnă că am cunoştinţe în domeniu, vreau să merg în aceleaşi comisii în care am fost nouă ani ca reprezentant al primarilor şi să-mi fac treaba acum la nivel european pentru europeni, care înseamnă şi românii, la fel cum mi-am făcut treaba pentru comunitatea arădeană, care astăzi este între primele cinci în toate topurile, în primii cinci indicatori„.
Amintim faptul că până acum, din partea României au fost comisari europeni fostul premier Dacian Cioloș, în perioada 2010 – 2014, când a gestionat portofoliul de la Agricultură și Dezvoltare Rurală, respectiv Corina Crețu, în intervalul 2014-2019, când a fost Comisar european pentru Politica regională.