Colegiul lui Voiculescu, rămas vacantat din luna ianuarie, când acesta a demisionat din Parlament

Guvernul continuă să tergiverseze organizarea alegerilor parţiale în mai multe colegii parlamentare şi primării din ţară, deşi termenul de 90 de zile pentru stabilirea unei date a scrutinului la care legea îl obligă a fost încălcat de câteva luni.

Colegiul cel mai mare şi cu una din cele mai importante mize politice este cel lăsat descoperit în Bucureşti de fostul senator Dan Voiculescu, în luna ianuarie.

Din date neoficiale transmise în teritoriu, noi alegeri ar urma să aibă loc abia în martie 2014, conform jurnaliştilor de la Gândul.

Externe - 25 oct, 13:18

Un senator din SUA a murit la câteva săptămâni după ce a căzut într-o piscină goală în timp ce conducea o mașină de tuns iarbă. El va apărea pe buletinele de vot

Colegiul 8 al lui Dan Voiculescu din capitală este liber şi acum, deşi acesta şi-a dat demisia din funcţia de senator la începutul anului, mai precis pe 28 ianuarie. Dan Voiculescu şi-a dat demisia pentru a doua oară din Parlamentul României şi asta pentru că pe 31 ianuarie avea programat un nou termen în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Voiculescu a motivat că a recurs la acest gest pentru a „renunţa la imunitatea parlamentară”. Cu toate acestea, conservatorul depusese jurământul de credinţă cu o săptămână înainte de a-şi anunţa demisia.

Deşi Autoritatea Electorală Permanentă a înaintat Ministerului de Interne de două ori până acum proiecte de hotărâri pentru alegeri pe 28 aprilie şi, apoi, pe 1 septembrie, aşa cum arată într-un document oficial transmis câtre Gândul, ambele termene au fost ignorate.

De altfel, 21 de parlamentari riscă să-şi piardă mandatul înainte de finalul legislaturii, în cel mult un an, în procesele cu Agenţia Naţională de Integritate. Lotul incompatibililor şi al demnitarilor cu probleme cu averea ar mări astfel de patru ori, numărul colegiilor uninominale rămase descoperite în prezent, pentru care Guvernul nu a stabilit încă o dată a alegerilor parlamentare parţiale, în ciuda insistenţelor Autorităţii Electorale Permanente.

Incompatibilităţile sau diferenţele de avere care nu au putut fi justificate sunt motivele pentru care 21 de parlamentari riscă pierderea mandatului înainte de finalul legislaturii, în urma proceselor cu Agenţia Naţională de Integritate. Premierul Victor Ponta a anunţat că, deşi au trecut în multe cazuri cele 90 de zile prevăzute de lege pentru stabilirea datei scrutinului, alegerile parţiale vor avea loc când se strânge „un pachet” de parlamentari, ca urmare a verdictelor Curţii Supreme.

”Mai sunt câteva locuri de parlamentari despre care aşteptăm fie decizii ale instanţei, fie decizii politice – de exemplu colegii de la PNL Silaghi şi Helvig au plecat la Parlamentul European – şi probabil într-o singură zi, într-o singură dată, vom organiza pentru toate acele locuri. Atunci, când strângem un «pachet» întreg, ca să nu facem alegeri în fiecare săptămână, vom face alegerile”, a declarat premierul Ponta din Finlanda.

Potrivit unei liste furnizată de Agenţia Naţională de Integritate publicaţiei Gândul, printre cei care au pierdut deja procesele în prima instanţă şi în cazul cărora se mai aşteaptă doar verdictul final al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se numără fostul ministru al Educaţiei, senatorul PSD Ecaterina Andronescu, dar şi deputatul PSD Anghel Stanciu, unul din autorii actualei legi electorale.

De altfel, cei mai mulţi provin din PSD, şi anume 14 politicieni, în timp ce UDMR şi PDL au câte doi parlamentari găsiţi de ANI cu averi nejustificate. Lista celor cu mandatul în pericol este completată de un independent, un liberal şi un reprezentant al minorităţilor. Din 49 de parlamentari sau demnitari cu funcţii în Guvern verificaţi începând din 2008, 35 au încă dosarele în instanţă, cele mai multe aflate însă în faza de recurs, la un pas înainte de sentinţa finală.

Potrivit jurnaliştilor de la Gândul, doi dintre cei trimişi în judecată, foştii miniştri liberali Ovidiu Silaghi şi Eduard Hellvig au găsit o poartă de scăpare din această situaţie, şi anume Parlamentul European. Aflaţi pe lista PNL la europarlamentare, în 2009, cei doi au ales să renunţe la mandatul din Parlamentul României pentru scaunul la Strassbourg şi Bruxelles, pentru care legea ANI din 2005 nu stabileşte nicio interdicţie.