Premierul Marcel Ciolacu, președintele PSD, și responsabilii de la Finanțe și Investiții Europene merg, miercuri, la Bruxelles pentru discuții cu șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Ei vor să primească o păsuire în ceea ce privește deficitul bugetar. Acesta a sărit deja de 4%, deși Guvernul și-a asumat că va fi 5% la finele anului.
„Țara noastră are până la finele lunii octombrie să prezinte un plan pentru atingerea țintei de deficit, dorim să negociem cu Comisia Europeană un plan pe șapte ani, așa cum se întâmplă de regulă atunci când statele membre nu îndeplinesc țintele de deficit. Mergem pe premisa că vom ajunge la un acord.
Sunt lucruri pozitive în ce privește absorbția și sunt dificultăți în privința cheltuielilor, pe această dimensiune urmează ca Guvernul să prezinte o serie de măsuri pentru a reduce cheltuielile bugetare”, a declarat Victor Negrescu, europarlamentar PSD.
Potrivit unor surse politice citate de Știrile Pro TV, planul ar fi ca statul să amâne unele plăți pe anul viitor, astfel încât ele să nu intre în calculele pentru 2024.
Deși Guvernul și-a asumat un deficit bugetar de 5% din PIB la finele anului, Consiliul Fiscal estimează că acesta va depăși 7% și chiar ar putea ajunge la 8%.
„Pornind de la execuţia bugetară pe primele şase luni şi alte date, CF consideră că deficitul va depăşi probabil 7% din PIB în acest an, existând riscul să se îndrepte către 8% din PIB. Aceasta şi deoarece noua lege a pensiilor şi creşterile salariale acordate în sectorul public vor genera costuri suplimentare în a doua jumătate a lui 2024, iar sezonalitatea execuţiei bugetare este caracterizată de concentrarea unor categorii de cheltuieli în ultimele luni ale anului”, susține Consiliul Fiscal în raportul său anual.
Adrian Codîrlașu, vicepreședintele Asociației Analiștilor Financiari, a atras atența că am ajuns aici deoarece banul public nu e cheltuit eficient: „Aceste deficite nu pot fi susținute, trebuie împrumutați o grămadă de bani pentru a le susține. Vedem cât de neeficient sunt cheltuiți acești bani dacă undeva peste 7% deficit bugetar generează doar 1% creștere economică, deci e ceva în mare neregulă – practic, arătăm că noi cheltuim o grămadă de bai publici fără un efect în economie, ne împrumutăm și-i băgăm în bunuri pe care le luăm din import”.
Într-un astfel de scenariu am putea ajunge la un deficit ca în timpul crizei economice din 2009 ori ca în 2020, în plină pandemie.