CELE MAI TARI BANCURI CU ARDELENI: În tren

Ion si Gheorghe se intorc acasa dupa calatoria la Bucuresti. Ajung la gara, se urca in trenul de Cluj, isi gasesc doua locuri.
– Mai Ioane, cat face trenul pana la Cluj?
– Mult, ma. Toata ziua.
– Si ce facem noi atata timp?
– Pai, ce sa facem, vorbim.
– Si ce sa vorbim noi toata ziua, ma?
– Stiu eu? Hai sa spunem ghicitori.
Zis si facut.
– Ia zi, Gheo, ce e mic, negru si sta la mine in curte?
Trece un timp, ajunge trenul pe la Ploiesti.
– Auzi, Ioane, da’ are blana?
– Are, ma.
Pe la Brasov Gheorghe intreaba din nou:
– Ioane, are si patru picioare?
– Are, ma.
Spre Sighisoara dialogul continua:
– Si il tii in lant, ma?
– Da, il tin in lant.
La Blaj:
– Nu-i asa ca e rau? Musca, nu?
– Musca, ma, daca nu te stie.
Ajunge trenul si la Teius.
– Ma, Ioane, n’o fi cainele?
– Ba ciinele’i, ma. Da’ tu mare prost esti. Ce ti-a trebuit atata timp ca sa ghicesti?
În gara la Apahida raspunde si Gheorghe, suparat:
– Auzi, ma? Prost esti tu. Eu stiam de la Bucuresti, da’ daca spuneam de atunci, ce mai vorbeam noi atita drum?