Cele mai amuzante momente și replici ale lui Toma Caragiu. VIDEO

Publicat: 21 08. 2020, 08:10
Foto: Captura Youtube

Toma Caragiu a fost unul dintre cei mai mari actori ai teatrului şi filmului românesc. El a interpretat cu precădere roluri de comedie, iar dintre acestea amintim „N-am găsit altă rimă“ sau ”Cum să împodobeşti bradul de Crăciun”.

Cele mai frumoase momente cu Toma Caragiu: replici celebre

Unul dintreactoriinemuritori ai României,Toma Caragiueste viu în memoria afectivă a publicului ;i acum, la 43 de ani de la moartea sa, la cutremurul din 1977.

„N-am găsit altă rimă“

Într-un top cu cele mai frumoase momente cu Toma Caragiu s-ar situa cu siguranță sceneta „N-am găsit altă rimă“.

O mostră de umor subversiv în care Toma Caragiu, un director de întreprindere, şi Mircea Diaconu, un angajat care mai scria şi fabule la un ziar, ridiculizau sistemul comunist („Elefantul, vrăbiuţa, plus bursucul şi maimuţa muncesc cu aprindere la o întreprindere“). „Satira e o armă, nu? Şi dumneata tragi!“ îi spunea Toma Caragiu lui Mircea Diaconu. „De unde îţi alegi dumneata subiectele, de unde te inspiri, din viaţă, nu?“. „Da, viaţa e sursa“.

Toma Caragiu şi Mircea Diaconu – N-am găsit altă rimă

”Cum să împodobeşti bradul de Crăciun”

Mai jos aveţi unul dintre scheciurile de aur ale lui Toma Caragiu legate de tehnica „împodobirii bradului”:

„Dacă nu apucaţi nici molift, cumpăraţi un brad de plastic… care poate fi folosit atât ca gladiolă, cât şi ca pom de iarnă, într-un cât nu seamănă nici cu una, nici cu alta”, sfătuia Toma Caragiu.

Toma Caragiu, despre bradul de Craciun

“Toma și nevasta”

Când cauți motive să pleci de-acasă, dar nevasta nu te lasă ..

“Stai, mă, acasă!”. Acesta este mesajul transmis, în 1969, de Maria Bondar lui Toma Caragiu, în sceneta devenită clasică, “Toma și nevasta”. (Un fragment, în video, mai jos). Să urmăm, așadar.

Maria Bondar şi Toma Caragiu – Toma şi nevasta

Cariera și moartea tragică a actorului Toma Caragiu

Născut la Hrupişti, în Macedonia Greciei, pe 21 august 1925, copilul Toma Caragiu a peregrinat prin Balcani împreună cu părinţii săi. Familia Caragiu a stat în Cadrilater, la Sasârlan, apoi a plecat la Olteniţa şi în Ulmeni, judeţul Călăraşi, de acolo la Bacău şi, în cele din urmă, la Ploieşti. Pentru că aici a fost ultima reşedinţă a familiei, Toma se considera ploieştean: aici a urmat liceul şi de aici a plecat la facultate la Bucureşti.

A fost unul dintre cei mai mari şi prolificiactori de teatru, TV și film. La vârsta de 24 de ani obține diploma de absolvire la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale“, în 1949.

Se angajează la „Teatrul de Stat” din Constanța, si apoi la „Teatrului de Stat” din Ploiești unde va interpreta peste treizeci de roluri.

Din 1953 vine în București şi joacă pe cele mai importante scene de teatru: Teatrul Bulandra, Teatrul Naţional şi Teatrul de Comedie.

Interpretează diverse roluri în treizeci şi opt de filme de lung metraj şi are numeroase apariţii la postul public de televiziune, TVR.

„Eu nu am devenit actor, eu m-am născut actor!“, spunea Toma Caragiu.

Filmografie:

Buzduganul cu trei peceți (1977), Gloria nu cântă (1977), Tufǎ de Veneția (1977), Marele singuratic (1977), Condiția Penelopei (voce) (1976), Serenada pentru etajul XII (1976), Premiera (1976), Operațiunea Monstrul (1976), Singurătatea florilor (1976), Mastodontul (1975), Nu filmăm să ne-amuzăm (1975), Actorul și sălbaticii (1975), Tatăl risipitor (1974), Trei scrisori secrete (1974), Proprietarii (1974), Dragostea începe vineri (1973), Ciprian, Porumbescu (1973), Explozia (1972), Bariera (1972), Facerea lumii (1971), Brigada Diverse, la munte și la mare (1971), Brigada Diverse în alertă (1971), Săptămîna nebunilor (1971), Zestrea domniței Ralu (1971), Haiducii lui Șaptecai (1971), Brigada Diverse intră în acțiune (1970), K.O (1968), Răzbunarea haiducilor (1968), Răpirea fecioarelor (1968), Subteranul (1967), Șeful sectorului suflete (1967), Vremea zăpezilor (1966), Haiducii (1966), Procesul alb (1966), Cartierul veseliei (1965), Politică și delicatese (1963), Străzile au amintiri (1962), Poveste sentimentală (1962), Nufărul roşu (1955).

Toma Caragiu a murit în mod tragic, sub dărâmăturile blocului din București unde locuia în Cutremurul din 1977 4 martie, care va lua viața și bunului său prieten, regizorul Alexandru Bocăneț.

Marele actor a fost înmormântat la cimitirul Belu din București.