Ce ar însemna ca România să atace la CJUE vetoul Austriei. Horațiu Radu, fost agent guvernamental la CJUE: E o chestiune de oportunitate politică. Decizia o ia Guvernul, oportunitatea o stabilește Ministerul de Interne (VIDEO)

Răzvan Horațiu Radu, fost agent guvernamental la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), a explicat miercuri, pentru B1 TV, ce ar însemna ca Guvernul Ciucă să atace la CJUE vetoul Austriei împotriva aderării României la Schengen. Acesta a insistat că e o chestiune mai mult de oportunitate politică deoarece argumente juridice mereu se găsesc. Decizia o ia Guvernul, iar oportunitatea o stabilește ministerul de linie, în acest caz Ministerul de Interne, condus de Lucian Bode (PNL). Horațiu Radu a explicat și ce ar însemna un verdict favorabil pentru noi la CJUE.

Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Bună, România!”, moderată de Radu Buzăianu și Răzvan Zamfir pe B1 TV.

Ce înseamnă să ataci un act la CJUE: „Negocierea politică bate Dreptul”

„Un asemenea demers trebuie să plece de la o analiză de fond, o analiză a deciziilor care sunt atacate, pentru că acolo ataci un act sau lipsa emiterii unui act. Trevuie analizat ce se poate critica în actul respectiv. Eventualul termen de atacare e de două luni de la data la care ai luat cunoștință de actul respectiv. E un proces care poate dura un an jumate – maxim doi”,a declarat Horațiu Radu, pentru B1 TV.

Acesta a punctat că „de cele mai multe ori, negocierea politică bate Dreptul”.

„Dacă se face o acțiune într-o asemenea situație, e o chestiune exclusiv de oportunitate politică, pentru că argumente juridice se pot identifica oricând, acțiuni se pot face.

În 2011-2012, când lucram la Departamentul pentru afaceri europene în subordinea premierului, eram tot agent guvernamental, ni s-a cerut să facem o analiză a posibilității de a ataca atât intrarea în Schengen, cât și MCV-ul. Sunt convins că se fac și acum. Nu am cunoștință, dar sunt convins că se fac. Atunci, argumentul de oportunitate, argumentul politic a învins, că discuțiile care erau se refereau la faptul că în maxim 3 – 6 luni își vor flexibiliza poziția Olanda și Finlanda și vom intra. A fost apoi 2012, suspendarea președintelui, au început să se opună Franța și Germania, cred că și Austria a început la un moment dat să ricice probleme. Și uitați că 10 ani nu s-a mai ridicat acest subiect.

Dacă noi am fi atacat atunci – eu fac acum istorie contrafactuală – sigur până acum am fi fost lămuriți”, a mai afirmat acesta.

Decizia se ia la nivel de Guvern. Oportunitatea o decide Ministerul de linie – MAI

„Ideea de a da în judecată o instituție europeană nu vă gândiți că e o chestiune foarte gravă sau care să ridice probleme grave. România de multe ori a dat în judecată Comisia Europeană, o dată am reușit să anulăm o sancțiune de peste 100 de milioane de euro, deși inițial nici noi nu credeam că avem vreo șansă”, a mai declarat Horațiu Radu.

Întrebat dacă un astfel de demers ne-ar pune în pericol relațiile diplomatice cu statele membre UE, acesta a răspuns: „Asta e o altă chestiune, care trebuie analizată separat. Dar nu vă gândiți că asemnea acțiuni nu se practică. la Curtea de Justiție sunt și acțiuni ale unor state împotriva altopr state. Am avut între Germania și Austria, din cauza unor aspecte privind transporturile”.

Acesta a mai precizat că astfel de decizii se iau la nivel de Guvern, căci oportunitatea o decide Ministerul de linie și se supune aprobării Guvernul. În acest caz, e vorba de Ministerul de Interne și poate Ministerul Justiției sau alte autorități.

„Dacă tu ești convins că vei fi primit în trei luni nu are sens să faci o acțiune. (…) O acțiune nu poate să-ți blocheze demersurile, ea poate fi retrasă, (…) dar ar putea reprezenta un factor suplimentar de presiune”, a mai spus Horațiu Radu.

Acesta a precizat apoi că un astfel de demers ar putea să încurce negocierile privind aderarea la Schengen, dar nu le poate bloca.

Ce ar însemna un verdict favorabil nouă la CJUE

„O decizie favorabilă ar putea obliga instituția, în speță Consiliul, să-și refacă votul. În final să oblige Consiliul să te primească.

Juridic, noi vorbim de un Spațiu Schengen la care poți să aderi când îndeplinești criteriile tehnice, și noi le îndeplinim de 10 ani și toate indituțiilespun că e în relă, iar argumetele împotrivă sunt aparent argumente iraționale sau care nu au legătură.

E un vot politic, dar nu însemană că acesta nu poate fi cenzurat din perspectiva legalității. La CJUE tu te duci pe legalitate, că CJUE e singurul interpret autorizat al Dreptului UE și dacă politic nu te înțelegi, mergi la instanță și lămurește un lucru”, a mai declarat Horațiu Radu, pentru B1 TV.