CCR a explicat de ce modificările legate de Institutul Naţional al Magistraturii sunt neconstituţionale: Nu există urgența

Curtea Constituțională a motivat decizia prin care a admis sesizarea PSD asupra proiectului referitor la admiterea în Institutul Naţional al Magistraturii (INM), proiect pentru care Guvernul PNL și-a asumat răspunderea în Parlament.

CCRarată în motivare că recurgerea la angajarea răspunderii pentru o situaţie ce vizează un orizont temporal îndepărtat relevă lipsa urgenţei. Curtea a constatat că nu există o urgenţă nici în promovarea unei măsuri de aplicare pe anul 2020 a prevederilor din OUG/2019 şi nici în prorogarea aplicării Legii 242/2018, deoarece, în timpul rămas până la admiterea la INM, Guvernul „se putea preocupa de organizarea executării Legii nr. 242/2018, şi nu de amânarea aplicării acesteia”.

„Totodată, nu se poate susţine că legea criticată a fost adoptată din timp pentru a se asigura posibilitatea autorităţilor publice să întreprindă măsurile necesare punerii sale în aplicare, pentru că această lege nu aduce elemente novatoare faţă de situaţia existentă în anul 2019, ci menţine status quo-ul acesteia, astfel că nu generează provocări majore în vederea implementării sale. (…) În aceste condiţii, Curtea constată că recurgerea la procedura angajării răspunderii Guvernului pentru o situaţie ce vizează un orizont temporal atât de îndepărtat relevă lipsa urgenţei măsurii adoptate”, se mai arată în motivare.

În decembrie, când Guvernul PNL și-a asumat răspunderea pe acest proiect, Ludovic Orban, premier plin pe atunci, argumenta: „Proiectul de lege inițial a prevăzut prorogare pentru pensionarea anticipată a magistraților, pentru trecere de la complete de doi la trei judecători și privind pregătirea la INM. Am luat act că Parlamentul a adoptat modificările de prorogare pentru pensionarea magistraților și complete. Am scos din lege prorogarea pentru pensionare anticipată și trecerea la complete de trei și am păstrat articolele privind stagiul de pregătire la Institutul Național al Magistraturii, de la doi la patru ani. Dacă nu am fi luată acestă inițiativă, sistemul de justiție ar fi fost grav afectat”.