CCR discută pe 14 septembrie conflictul dintre Guvern și Parlament privind moțiunea de cenzură. Ce argumente a invocat cabinetul liberal în sesizarea depusă la Curte

Publicat: 04 09. 2020, 16:10
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Curtea Constituțională va discuta pe 14 septembrie cererea de soluționare a conflictului juridic între Guvern și Parlament, pe fondul depunerii moțiunii de cenzură în sesiune extraordinară, au precizat oficial ai CCR pentru Agerpres.

CCR discută pe 14 septembrie conflictul dintre Guvern și Parlament privind moțiunea de cenzură

Executivul de la Palatul Victoria solicită CCRsă constate dacă există o situaţie conflictuală între Guvern şi Parlament, „generată de depunerea unei moţiuni de cenzură în perioada dintre cele două sesiuni parlamentare ordinare, cu consecinţa convocării unei sesiuni extraordinare exclusiv numai pentru prezentarea moţiunii fără dezbaterea şi votarea acesteia”.

Situaţia conflictuală este derivată „din încălcarea dispoziţiilor art. 113 alin. (4) coroborat cu art. 66 alin. (1) din Constituţie”, conform textului sesizării.

„Conflictul juridic de natură constituţională există între Guvernul României şi Parlament şi derivă direct din Constituţie (art. 113 alin. (4) coroborat cu art. 66 alin. (1)), în sensul în care blocarea procedurii moţiunii de cenzură la etapa prezentării acesteia fără parcurgerea celorlalte etape procedurale în aceeaşi sesiune parlamentară menţine Guvernul României, parte a puterii executive, într-o situaţie incertă, fapt declarat contrar Constituţiei, prin decizii anterioare ale Curţii Constituţionale (Decizia nr. 1525/2010), deoarece afectează principiul stabilităţii activităţii Guvernului, dedus din dispoziţiile art. 102 alin. (1) şi art. 113 din Constituţia României”, se arată în sesizare.

Tot acolo se mai arată „existenţa conflictului juridic de natură constituţională este generată de depunerea moţiunii de cenzură în perioada dintre sesiunile ordinare ale Parlamentului, cât şi de convocarea unei sesiuni extraordinare având ca obiect numai prezentarea moţiunii de cenzură”.

Alte argumente invocate de cabinetul liberal

Potrivit Guvernului, moțiunea de cezură intitulată „Guvernul PNL – De la Pandemie la pande-mită generalizată”, care a fost inițiată în 17 august de 205 deputați și senatori, „nu poate fi dezbătută şi votată în altă sesiune ordinară sau extraordinară decât cu încălcarea dispoziţiilor art. 113 alin. (4) din Constituţia României, deoarece Guvernul ar fi supus unei duble sancţiuni în temeiul aceluiaşi act politic epuizat (moţiunea de cenzură înregistrată în data de 17 august 2020) prin nediscutarea şi votarea acestuia în cadrul sesiunii parlamentare în care a fost depus”.

Totodată, conform sesizării, cele două Camere ale Parlamentului trebuiau să fie convocate în sesiune extraordinară comună „la momentul iniţierii moţiunii de cenzură”.

Un alt argument adus de cabinetul liberal în favoarea existenţei unui conflict constituţional este cel referitor la „încălcarea principiului stabilităţii activităţii Guvernului”.

Astfel, Guvernul solicită CCR să constate „existenţa unui conflict de natură constituţională între Guvern şi Parlament generat de încălcarea dispoziţiilor art. 113 alin. (4) coroborat cu dispoziţiile art. 66 alin. (1) din Constituţie, urmare a depunerii moţiunii de cenzură în perioada dintre încheierea primei sesiuni ordinare şi începutul celei de a doua sesiuni ordinare a Camerei Deputaţilor şi Senatului”.

Ședința pe moțiune din Parlament, anulată din lipsă de cvorum. Patru parlamentari PSD, excluși pentru că au lipsit

Plenul reunit al Parlamentului avea programată pentru data de 31 august o ședință pentru dezbaterea și votul cu privire la moțiunea de cenzură depusă de PSD la adresa Guvernului Orban, dar evenimentul a fost anulat din lipsă de cvorum.

În consecință, conducerea PSD a decis excludereadeputaților Cătălin Rădulescu, Adrian Todor și Dan Ciocan, precum și a senatoarei Roxana Pațurcă, care au lipsit de la ședința plenului reunit. Situația fostului ministru Carmen Dan, a cincea absentă, este analizată.

În ziua ședinței, Carmen Dan a făcuto serie de precizări„pentru a clarifica situația absenței” sale. Potrivit fostului ministru, mama sa, care deja era „hipertensivă, insulinodependentă, supraponderală”, a fost confirmată cu COVID-19.

„Nu mi-am dorit această situație! Mama mea este în spital, deloc într-o stare bună, motiv pentru care nu-mi arde de postări în care să justific ce fac sau ce nu fac. Cine mă bănuiește de înțelegeri oculte tocmai pe mine cu vreun adversar politic înseamnă că nu mă cunoaște. Iar pentru cei care nu mă cunosc nu am nicio obligație să mă justific”, a scrisCarmen Dan, pe Facebook.