Sesizarea PSD privind desemnarea lui Orban drept premier, discutată de CCR în aceeași zi cu votul din Parlament

Curtea Constituțională a stabilit pentru 24 februarie primul termen privind discutarea sesizării depuse de Marcel Ciolacu și Titus Corlățean privind desemnarea lui Ludovic Orban drept premier de către președintele Klaus Iohannis la scurt timp după ce acesta a fost demis prin moțiune de cenzură.

Practic, această sesizare va intra în discuția judecătorilor în același timp în care Ludovic Orban va merge cu cabinetul său în plenul Parlamentului pentru a votul privind învestitura. Cabinetul Orban II este așteptat să fie răspuns cu un vot covârșitor la votul din plen deoarece majoritatea formațiunilor merg pe linia alegerilor anticipate, iar PSD nu are niciun motiv să susțină un guvern pe care l-a demis prin moțiune de cenzură.

Un răspuns pozitiv al judecătorilor privind sesizarea depusă de liderii PSD ar afecta grav calendarul pe care PNL îl pregătește pentru a organiza alegerile anticipate.

Politică - 18 nov, 10:43

Replici memorabile din confruntările între candidații la prezidențiale: „Voi lupta până la ultima picătură de sânge ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine” / Cum am ajuns de la lecția de democrație dată de Ion Rațiu la a nu avea deloc dezbateri electorale (VIDEO)

Președinții Parlamentului arată în sesizarea trimisă Curții Constituționale privind desemnarea lui Ludovic Orban din nou ca premier că șeful statului își exercită discreționar și abuziv atribuțiile, astfel că este invocat un conflict juridic de natură constituțională între președintele Klaus Iohannis și Parlament.

În cererea către CCR, Ciolacu invocă un conflict juridic de natură constituțională între președintele Iohannis, care are atribuția de a desemna un candidat pentru funcția de prim-ministru, și Parlament, care are atribuția de a da votul de încredere asupra programului și întregii liste a Guvernului și de a retrage încrederea Guvernului prin adoptarea unei moțiuni de cenzură.

Președintele Klaus Iohannis i-a luat la mișto Marcel Ciolacu și Titus Corlățean în răspunsul trimis Curții Constituționale privind conflictul sesizat de PSD privind redesemnarea lui Ludovic Orban drept premier.

Klaus Iohannis a trecut în răspunsul trimis la CCR definiția din DEX pentru verbul „a bloca” pentru a arăta că liderii PSD nu au înțeles ce înseamnă un „blocaj instituțional” în momentul în care au făcut sesizarea.

„Potrivit Dicționarului Explicativ al Limbii Române prin „a bloca” se înțelege „a nu mai funcționa sau a face să nu mai funcționeze”. Or, prin emiterea decretului de desemnare a unui candidat la funcția de prim-ministru, Parlamentul României nu este împiedicat în exercitarea vreuneia dintre atribuțiile sale, ci dimpotrivă, ca efect al acestei desemnări, se deschide procedura învestirii Guvernului, în cadrul căreia poate fi exercitat dreptul exclusiv al senatorilor și deputaților de a decide asupra acordării încrederii viitorului Guvern”, arată Klaus Iohannis în adresa trimisă către Curtea Constituțională.

Șeful statului susține că din sesizarea făcută de PSD lipsesc fix argumentele care demonstreze crearea unui blocaj ceea ce arată clară că aceștia nu au putut identifica unele.

„Apreciem că această omisiune în motivare nu poate avea altă explicație decât aceea că autorul sesizării, în mod obiectiv, nu a putut identifica elementele care ar contura un blocaj instituțional”, se arată în punctul de vedere al președinției.

Președintele susține că cererea este indamisibilă pentru că lipsesc trăsăturile specifice unui conflict de natură constituțională între puterile statului.

„Președintele României a desemnat pentru funcția de prim-ministru una dintre cele trei persoane propuse de către partidele și formațiunile politice participante la consultări. Nefiind în situația unei majorități absolute deținute în Parlament de un partid, în urma consultărilor, Președintele României a desemnat candidatul propus de Partidul Național Liberal (PNL)”, arată Klaus Iohannis.

Mai mult, președintele arată că sesizarea semnată de Marcel Ciolacu și Titus Corlățean este pur politică și reprezintă „o expresie a nemulțumirii de natură pur politică a unui partid politic participant la consultări, al cărui exponent este autorul sesizării, și nu ca o expresie a unei imposibilități de funcționare instituțională”.