CCR a declarat neconstituțională definiţia „partidului politic parlamentar”: Decizia are consecințe importante în contextul alegerilor

Curtea Constituțională a declarat joi, ca fiind neconstituțională definiția „partidului politic parlamentar” din legile privind organizarea alegerilor prezidențiale și a celor parlamentare. Potrivit judecătorilor constituționali, obținerea statutului de ”partid politic parlamentar” nu trebuie să depindă de faptul că formațiunea politică respectivă are un grup parlamentare.

Definiția ”partidului politic parlamentar”, declarată neconstituțională de CCR

Decizia pronunțată joi de CCR are consecințe importante, ținând cont de faptul că legea prevede că doar partidele politice parlamentare au reprezentanţi în Biroul Electoral Central, în celelalte birourilor electorale și în secţiile de votare.

”Excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.2 alin.(1) lit.e), art.4 alin.(2) și art.27 alin.(2) lit.c) teza finală din Legea nr.370/2004 pentru alegerea Președintelui României, precum și ale art.118 alin.(2) din Legea nr.208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizare și funcționarea Autorității Electorale Permanente. În urma deliberărilor, Curtea Constituțională a decis:

1. Cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „care au grup parlamentar propriu în cel puţin una din Camerele Parlamentului”, cuprinsă atât la art. 2 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, cât şi la art. 118 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea și funcţionarea Autorităţii Electorate Permanente este neconstituţională;

2. Cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispozițiilor art. 4 alin.(2) teza finală din Legea nr. 370/2004;

3. Cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (2) teza întâi și art. 27 alin. (2) lit. c) teza finală din Legea nr. 370/2004.

În argumentarea soluţiei de admitere, Curtea a reţinut, în esenţă, că a condiţiona calificarea unui partid politic ca fiind partid politic parlamentar, de organizarea unui grup parlamentar propriu încalcă dispoziţiile art. 64 alin. (3) din Constituţie referitoare la posibilitatea, şi nu la obligaţia deputaţilor şi senatorilor de a se organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecărei Camere”, se arată într-un comunicat de presă al CCR.

Deciziile sunt definitive și general obligatorii și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței de judecată, respectiv Curtea de Apel Bucureşti, şi Avocatul Poporului care au sesizat Curtea Constituțională, mai transmite CCR.

Alegerile locale, amânate din cauza pandemiei de coronavirus

Alegerile locale programate pentru începutul verii acestui an au fost amânate din cauza pandemiei de coronavirus.

CCR a decis, în 3 iunie, că ordonanța de urgență prin care au fost prelungite mandatele aleșilor localieste neconstituțională, pentru că un astfel de demers se face doar un Parlament, instituție pusă acum în situația de a da, până la final de 2020, un act normativ prin care să abroge ordonanța în cauză, iar ulterior să dea o nouă lege prin care să extindă perioada de ocupare a funcției pentru primari, consilieri județeni și locali, care ar fi expirat în iunie.

În acest context, Guvernul a avansat datele de 27 septembrie și 4 octombrie ca fiind cele mai potrivite date pentru organizarea alegerilor locale.

Premierul Ludovic Orban a declarat miercuri, în cadrul unei emisiuni televizate, că după alegeri vor fi pregătite modificări referitoare la funcționarea Curții Constituționale, ”pentru că, din păcate, au existat multe decizii în ultima vreme care au creat impresia despre Curtea Constituțională că este o filială aPSD”.