CCR a admis sesizarea președintelui Iohannis. Legea prin care se aduc modificări Codului civil, neconstituțională

Curtea Constituţională a României (CCR) a admis, miercuri, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis privind modificarea Codului de procedură civilă. Şeful statului arăta în sesizare că legea, care i-a fost transmisă de Parlament pe 22 decembrie în vederea promulgării, vizează modificarea art. 524-526 din Codul de procedură civilă ce reglementează procedura contestaţiei la tergiversarea procesului, în vederea armonizării dispoziţiilor cu cele statuate prin decizia CCR 604/2020. Totodată, a fost introdusă printr-o normă distinctă, la art. III, posibilitatea contestării paternităţii stabilite pe cale judecătorească definitivă.

Preşedintele Iohannis afirma că norma propusă a fost adoptată cu nerespectarea dispoziţiilor Legii 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările ulterioare, referitoare la sistematizarea legislaţiei şi la unicitatea obiectului.

Iohannis considera şi că soluţia legislativă nu cuprinde o justificare reală socială şi juridică, ci, din contră, aceasta are ca rezultat o reglementare contradictorie, incoerentă şi neinteligibilă, care alterează înţelegerea şi aplicarea legii.

Politică - 08 nov, 17:53

CCR amână decizia pe legea pensiilor militare pentru după alegeri. Nicoleta Pauliuc: Renate Weber, Avocatul Poporului, execută ordinele lui Ciolacu. De unde are PSD atâta ură față de pensionarii militari?

De asemenea, şeful statului aprecia că aceste dispoziţii contravin şi unor norme şi principii constituţionale şi legale referitoare la: autoritatea de lucru judecat de care trebuie să se bucure o hotărâre judecătorească, protejarea interesului superior al copilului (astfel cum este recunoscut prin convenţiile internaţionale la care România este parte), legalitatea căilor de atac, predictibilitatea şi claritatea normei, precum şi dreptul la un proces echitabil.

El preciza totodată că prin norma criticată se permite ca, în acţiunea de contestare, şi tatăl din afara căsătoriei să aibă calitate procesuală activă, ceea ce tinde la modificarea regimului juridic al acţiunii în stabilirea paternităţii reglementată în Codul civil.