Ministerul Transporturilor, condus de Cătălin Drulă, a inițiat un proiect de Hotărâre de Guvern prin care Aeroportul Tuzla – care este operat de Regional Air Services, firmă controlată de Dorin Ivașcu – ar putea beneficia de serviciile unui punct de trecere a frontierei și ale unui birou vamal de frontieră, potrivit Newsweek România.
„Cheltuielile de personal, pentru dotări și alte amenajări specifice se suportă de fiecare ordonator principal de credite pentru instituțiile care desfășoară activități în punctul de trecere a frontierei de stat, cu încadrarea în prevederile bugetare anuale, potrivit legii”, se arată la punctul 6 al aceluiași proiect de HG.
Inițiativa nu este o premieră, în condițiile în care un proiect aproape identic de HG s-a aflat și pe masa premierului Ludovic Orban, dar și pe biroul fostului ministru de Interne Carmen Dan, în 2018, însă fără succes.
În ultimul deceniu, presa românească a scris pe larg despre afacerile controversate ale afaceristului Dorin Ivașcu, dar mai ales despre legăturile sale cu Direcția de Informații Externe, serviciul de spionaj al României în perioada regimului comunist.
Datele din Registrul Comerțului arată că firma Regional Air Services este deținută în mod egal de Adrian Ștefan Vasilache și societatea Regional Air Suport, care la rândul ei este deținută integral de Dorin Ivașcu.
În 1972, Dorin Ivașcu devenea ghid al Biroului de Turism pentru Tineret, iar ulterior era promovat la statutul de „ghid internațional” în timpul vacanțelor studențești. Apoi a fost economist la Tarom, șef peste cursele charter, și în cele din urmă ajungea director Tarom pe Asia de Sud-Est, care avea sediul în Singapore. A fost detașat și la Londra, și la New York. Totodată, între 1986 și 1990, a fost și șeful Serviciului Relații Internaționale al Departamentului Aviației Civile din România.
Imediat după Revoluție, fostul director al TAROM a înființat Liniile Aeriene Române, prima companie aeriană privată, care inițial a operat aeronavele fostului dictator și ale serviciilor de securitate din subordine.
Numele său a fost vehiculat în mai multe afaceri controversate din postdecembrism. O anchetă publicată de ziuanews.ro dezvăluia că a fost implicat în afacerea „Țigareta 2” din 1997 și în exportul de arme către țările africane. Aceeași sursă îl cita negând atât că ar fi lucrat pentru DIE sau SIE, cât și că ar fi fost acuzat în scandalul „Țigareta 2”.
În iunie 2015, Nicușor Constantinescu era trimis în judecată de procurorii DNA Constanța. Potrivit rechizitoriului, Consiliul Județean Constanța, prin Nicușor Constantinescu, a achiziționat un elicopter pentru a eficientiza activitatea de salvare în cazul situațiilor de urgență din zona de graniță.
„La data de 29 martie 2013, inculpatul Constantinescu Nicuşor Daniel a atribuit unei societăţi comerciale, în mod nelegal, un contract de achiziţie publică având ca obiect Servicii de operare elicopter multifuncţional, medicalizat, Servicii de transport ocazional şi Servicii de reparare şi întreţinere a elicopterelor, prin încălcarea celor stabilite în caietul de sarcini, în care se prevedea că aparatul de zbor trebuia folosit în cazul acţiunilor de intervenţie în caz de urgenţă, în pofida faptului că SMURD formulase anterior o ofertă privind operarea gratuită, conform scopurilor programului (salvare de vieţi şi intervenţii de urgenţă), a elicopterului respectiv”, precizau procurorii DNA, fără să menționeze, totuși, că respectiva societate comercială era chiar Regional Air Services Tuzla.