ANALIZĂ B1.RO // EXOTICII ANONIMI: Cine sunt candidaţii fără nicio şansă la Cotroceni și de ce vor să participe la alegerile prezidenţiale (FOTO)

EXCLUSIV ONLINE / Alegerile prezidenţiale bat la uşă, românii fiind aşteptaţi în aproape două luni la urne, iar lotul de candidaţi ce vor apărea pe buletinul de vot începe să se clarifice. Pe lângă cei cinci candidaţi care vor da bătălia finala, pe care B1.ro i-a prezentat într-o analiză separată, numeroase alte persoane, unele necunoscute, alte care s-au remarcat prin alte activităţi care nu au treabă neapărat cu politica, şi-au anunţat intenţia de a candida şi acum încearcă să strângă numărul de semnături pentru a merge mai departe.

Niciunul dintre aceştia nu este cotat cu şanse măcar pentru un procent măcar decent în alegeri, dar pentru mulţi va reprezintă ocazia perfectă pentru a îşi face o imaginie şi a ţinti în baza notorietăţii spre o altă funcţie importantă.

Ramona Ioana Bruynseels

Un astfel de candidat, foarte puternic mediazat în spaţiul public în ultima perioada, este cel al Ramonei Ioana Bruynseels. Aceasta candidează cu sprijinul Partidul Puterii Umaniste, controlat de Dan Voiculescu, unde mai activează şi fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone.

Ramona Ioana Bruynseels este membră a grupului „The Flat Earth Revolution – (Pământul Plat) România”, care susţine că, în colaborare cu NASA, guvernele corupte ale lumii ne ascund că planeta Pământ nu este sferică, ci plată şi rigidă, potrivit replicaonline.ro.

Bruynseels a fost consiliera premierului Viorica Dăncilă, pentru mediul de afaceri, dar a demisionat după alegerile europarlamentare. În guvernarea lui Mihai Tudose a condus Direcţia Coordonare Politici şi Priorităţi, iar în perioada 2015-2016 a fost specialistă în comunicare a fostului vicepremier Gabriel Oprea.

Ramona Ioana Bruynseels este căsătorită cu Dominic Bruynseels, preşedintele First Bank şi ex-director general al BCR, mai în vârstă cu aproape 30 de ani decât ea. Ei au împreună două fetiţe.

Viorel Cataramă

Omul de afaceri Viorel Cataramă şi-a anunţat, la rândul său, intenţia de a luat parte în alegerile prezidenţiale. Acesta va fi susţinut de Partidul Dreapta Liberală, pe care l-a fondat după ce a fost exclus din PNL în urma unui conflict cu Ludovic Orban.

Acesta a lucrat ca economist, şef serviciu, la Întreprinderea de casete radio şi TV din Bucureşti. Din 1984 a fost economist la Tehnoforestexport, iar în 1987 este numit Director pentru Europa de Est al firmei BELCO – Belgia la Camera de Comerţ şi Industrie a României.

A fost senator din partea PNL între 1996 şi 2000, dar şi secretar de stat în cadrul Ministerului Comerţului şi Turismului.

Florentin Pandele

O altă candidatură care a fost anunţată, dar a rămas într-un stadiu incert, este cea a lui Florentin Pandele, primar al oraşului Voluntari din 2000 şi soţ al primarului general Gabriela Firea.

„Astăzi m-am hotărât, de Brâul Maicii Domnului în Voluntari, să îmi anunț candidatura la prezidențiale, ca independent. Sunt primar de 19 ani. Știu ce vor spune. Candidez din partea mea, ca tată al copiilor mei, să trăiască într-o țară liberă, nu în una în care este instaurată teroarea. Îmi doresc ca peste dumneata să nu intre un individ, în casă, care spune că este vectorul de imagine al democrației în România”, a anunțat Florentin Pandele, pe 30 mai.

Acesta a anunţat că va intra în cursa electorală drept candidat indepedent, dar în ultimele luni nu a mai ieşit public pentru a vorbi despre campania sa, lucru ce pune sub semnul întrebării dacă va merge până la capăt cu acest demers.

Ninel Peia

Ninel Peia, fost deputat exclus din PSD pentru declaraţii controversate, şi-a anunţat şi el, în luna iunie candidatura din partea Partidului Neamul Românesc.

Ninel Peia s-a făcut remarcat prin declaraţii controversate şi prin promovarea de teorii ale conspiraţiei. Acesta a fost exclus din PSD de către Liviu Dragnea în 2016 după ce a scris pe blog că vaccinurile ar fi putut cauza îmbolnăvirile bebeluşilor din Argeş cu e-coli.

O altă acţiune controversată a acstuia a venit în mai 2016, când Peia a elaborat și depus în Parlament un proiect de lege care propunea ca predarea educaţiei sexuale fără acordul scris al părinţilor să fie pedepsită cu închisoarea. Peia motiva că „în şcolile copiilor noştri se introduc, pe ascuns, pornografia, prozelitismul LGBT şi sexualitatea deviantă”.

Partidul Neamul Românesc este cunoscut drept unul cu viziune pro-Rusia. Din el mai face parte generalul Mircea Chelaru, amplu provocat de către propagandă rusească de la Sputnik. La lansarea formaţiumii în 2018, Sputnik scria despre „partidul generalilor” care se va bate cu George Soros.

Bogdan Stanoevici

Actorul Bogdan Stanoevici a fost primul candidat indepenedent care şi-a anunţat intenţia de a participa în alegerile prezidenţiale. Acesta îndeplineşte director al Circului Metropolitan de Stat şi a îndeplinit între martie şi decembrie 2014 funcţia de Ministru-delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni în Guvernul lui Victor Ponta.

„Ca independent, nu voi fi constrâns de doctrinele niciunui partid, nu voi primi ordine de la nimeni, nu voi fi deci marioneta nimănui. Fiecare dintre noi trebuie să-şi regândească atitudinea faţă de ceilalţi şi faţă de ţară. Dacă gândim de pe pozitia de victimă, atunci devenim victime. Eu sunt un om care spune ce gândeşte şi face întotdeauna ce spune”, se prezenta Bogdan Stanoevici în momentul anunţării candidaturii.

Acesta a făcut apel la alegerile din Ucraina câştigate de actorul Vladimir Zelenski într-o manieră zdrobitoare, afirmând că se adresează tuturor celor dezamăgiți de putere, revoltați, sătui de minciuni și promisiuni deșarte, celor ce doresc să se întoarcă în țară și celor ce vor să rămână pentru că sunt multe de făcut aici.

Miron Cozma

Fostul lider al minerilor din Valea Jiului, Miron Cozma, este unul din cele mai controversate nume care şi-au anunţat dorinţa de a participa în alegerile prezidenţiale. Prezent în centrul violenţelor de la Mineriade, a fost condamnat definitiv în 1999 pentru infracțiunile comise în Mineriada din 1991. A fost grațiat de președintele Ion Iliescu în anul 2004, decizie anulată la scurt timp din cauza controversei create. Miron Cozma a fost în sfârșit eliberat din închisoare pe 2 decembrie 2007.

Acesta a mai fost trimis în judecată pentru infracţiuni contra umanităţii, în dosarul „Mineriadei din 13-15 iunie 1990”, alături de Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu sau Virgil Măgureanu.

În momentul în care şi-a anunţat candidatura, 24 iunie, Miron Cozma a susţinut că a strâns deja 123.000 de semnături din cele 200.000 de care are nevoie.

Liviu Pleşoianu

Deputatul PSD Liviu Pleşoianu este un alt nume ce şi-a anunţat candidatura pentru alegerile prezidenţiale, intrând şi în conflict cu conducerea PSD.
Acesta este deputat din 2012 şi a fost rapid preluat de propagandă rusă și prezentat pentru mesajele sale în care „se ia tare de SUA”, „dă peste cap sistemul”, cere „anchetarea grupărilor metastatale” sau „îl face praf pe ambasadorul Klemm”.

Începutul in politică l-a avut după participarea şi câştigarea concursului „Deşteaptă-te, române!”, organizat de Antena3, pe 1 decembrie 2015, intrând în vizorul unui consilier local care i-a propus funcţia de deputat.

Cu un mesaj vehement împotriva politicilor Uniunii Europene, critic acerb a partnerilor strategici și a ambasadelor străine și prim-acuzator al DNA sau SRI, Pleșoianu a fost propus de către Sputnik drept premier, iar acum este împins în față pentru președinția României, candidatură pe care deputatul PSD a anunțat-o de mult timp, chiar dacă nu are susținerea partidului său.

Gheorghe Funar

Pentru a treia oră va candida în cadrul acestor alegeri şi Gheorghe Funar. Acesta a reuşit să obţină 10,8% din voturile românilor în 1992, fiind pe locul după Ion Iliescu şi Emil Constantinescu. Dacă prima dată a reuşit să ia 1,2 milioane de voturi, nu la fel de bine i-a mers controversatului politician şi în 2014 când a avut doar 45 de mii de voturi (0,47%)

Fost primar al Clujului pentru două mandate, Funar s-a făcut remarcat în ultima perioadă doar prin promovarea de teorii ale conspiraţiei şi prin promovarea dacismului.

Când şi-a anunţat candidatura pentru alegeri, Funar a vorbit desprefaptul că„în România sunt metale care nu există în tabelul lui Mendeleev”.

Gheorghe Funar a afirmat, pe pagina de Facebook a formaţiunii că Partidul România Noastră, că va propune ca, la revizuirea Constituţiei, să se dezbată public şi să se decidă de către poporul român cum trebuie valorificate bogăţiile naturale aflate pe teritoriul ţării noastre.

Avram Iancu

Avram Iancu, bibliotecarul care a întotat de-a lungul Canalului Mânecii, și-a anunțat, la rândul său, intenția de a candida în alegerile prezidențiale.

„În această zi istorică de 7 august 2019 vă anunț intențiile pentru viitorul cincinal al vieții mele și al României; voi înota în cele mai tulburi ape. Voi candida independent la alegerile prezidențiale din acest an. Să fie clar! Eu nu «intru în politică» pentru că AVRAM IANCU tocmai asta face; declanșează adevărata revoluție română a poporului tocmai împotriva clasei politice românești care trebuie schimbată. E un strigăt de disperare a unei generații sacrificate care nu mai vrea să-și vadă și copiii sacrificați pe altarul diletantismului politic, incompetenței, slugărniciei, îmbogățirii peste noapte, a trădării și înrobirii.
Nu sunt naiv! Știu cu ce forțe demonice vom lupta. Apele în care mă aventurez sunt tulburi. Valuri imense se vor ridica și mă vor lovi. Rechinii îmi vor da târcoale pentru a mă mușca letal. Meduzele mă vor otrăvi și ele. Curenții îmi vor fi cu toții potrivnici. Furtunile vor fi năprasnice. În acest context am o singură șansă; ca mâna dreptă să mi-o ancorez în brațul puternic al lui Hristos iar mâna stângă să o ancorez în brațul iubit al poporului. Doar așa vom putea umbla împreună peste ape! Doar așa vom putea face din Administrația Prezidențială un bastion emblematic de încredere și de recâștigare a demnității tuturor românilor”, a scris el pe blogul personal.

Acesta este primul român care a realizat un maraton acvatic pe Dunăre şi s-a clasat pe locul al III-lea la cel mai greu maraton din lume, Arctic Ultra 6633.

Ioan Huntai

Ioan Huntai este unul din cei mai anonimi candidaţi anunţaţi pentru alegerile prezidențiale din noiembrie.

„În primul rând, am dorit să fiu prezent în dezbaterile politice, sociale, economice, cu ceilalți candidați, fiindcă consider că poate fi un start pentru cei care dorim să oprim această clasă politică. Să mai avem în fruntea acestei țări, în special în Parlament, la Președinție, la Consiliile Locale”, a spus Ioan Huntai, în emisiunea „Bună, România!”.

Întrebat în ce partid a mai activat înainte să se lanseze ca independent, Ioan Huntai a precizat că în PPDD, spunând despre șeful fostului partid parlamentar, Dan Diaconescu, că-l respectă „ca om, nu ca om politic”.

Acesta a creat o controversă după ce s-a lansat în alegeri cu o poză îmbrăcată în şeic.

„Nu sunt din Orientul Mijlociu. Era o poză care era mai la îndemână. A fost publicată pentru a-mi face mai ușor o prezentare și o reclamă, pentru a fi un candidat mai selectiv decât ații. (…) Să știți că nu acesta a afost atuul pentru care am făcut acest pas spre această demnitate în stat”, a spus Ioan Huntai.

Emanuel Onoriu

Fiul interpretei Gabi Luncă și al acordeonistului Ion Onoriu vrea, la rândul său, să candideze la alegerile prezidențiale care vor avea loc în luna noiembrie a acestui an.

Pastorul Emanuel Onoriu se află în prezent la etapa de strângere de semnături pentru înscrierea în cursa electorală. El face apel pe conturile de socializare, dar și pe la prieteni și cunoscuți pentru a face rost de semnăturile care să-i permită să devină candidat.

Alexandru Cumpănaşu

Pe fondul tragediei de la Caracal, Alexandru Cumpănaşu a profitat de expunerea mediatică pe care o are deoarece este unchiul uneia dintre victime şi şi-a anunţat candidatura la prezidenţiale.

Acesta a anunţat joi, 29 august, că a început să strângă semnături pentru a se înscriere în cursă şi i-a întrebat pe cei care îl urmăresc pe Facebook dacă e o mişcare bună.

“Vreau să ştiu părerea dvs, dacă dvs consideraţi că trebuie să candidez la funcţia de preşedinte sau nu. Dacă miza şi misiunea mea de a rade practic clanurile din această ţară este ceea ce vă doriţi şi dvs. Dacă acest sistem mă va lăsa să câştig, dacă voi lua decizia să candidez, nu ştiu (…) Eu nu ştiu ce şanse am pentru a mă lăsa să câştig. Ştiu sigur un lucru, sau acest lucru trebuie să-l verific în zilele următoare: că poporul român are nevoie de cineva care să-şi asume, nu declarativ, ci cu determinare, cu rezultate şi cu convingere că vrea să radă tot ce înseamnă clanuri în această ţară”, a afirmat Alexandru Cumpănaşu, pe Facebook.

Alexandru Cumpănașu estepreședintele Coaliției Naționale pentru Modernizarea României, fiind implicat de17 ani în cadrul societății civile.G4Mediaascris despre Alexandru Cumpănașu că este unul dintre beneficiarii de fonduri publice de la Ministerul de Interne sau de la Ministerul Culturii, fiind șiunul dintre cei care au sprijinit public guvernele PSD din ultimii trei ani. De altfel, președintele CNMR s-a remarcat prin interviuri cu oameni controversați, cum ar fi ambasadorul rus în România.

CătălinIoan Berenghi

O altă candidatură ciudată vine de laCătălin Ioan Berenghi. Acesta a anunţat că va participa în scrutindin partea Partidului DAC.

”AM HOTARAT!VOI CANDIDA!Maine incep campania pentru strangerea celor 200.000 semnaturi.MA AJUTATI?”, a scris, pe Facebook, Cătălin Ioan Berenghi.

Cătălin Ioan Berenghi a fost luptător în Legiunea Străină. El a plimbat mai mulți porci vopsiţi în tricolor pe terenul din Bulevardul Expoziţiei unde urma să se ridice Mega-Moscheea şi a îngropat alţi doi acolo. De asemenea, a ridicat o cruce ortodoxă adusă din Moldova sfinţind-o creştineşte.

Kelemen Hunor

Vineri, 30 august, a fost confirmată şi candidatura lui Kelemen Hunor în alegerile prezidenţiale. Este pentru a treia oară când liderul UDMR participă în scrutinul prezidenţial deşi ştie că nu poate aduna mai mult decât voturile unei părţi a minorităţii maghiare.

La prima încercare, în 2009, a obţinut372.764 de voturi (3,83%), iar329.727 (3,47%).

Într-o declaraţie făcută în luna iulie, Kelemen Hunor nu se declara neapărat interesat de o nouă candidatură.

„Cel mai comod este sămeargăliderul de partid, e cea mai simplăvariantă, hai săspunem aşa, cu cele mai puţine complicaţii în interior, dar dupăce de doua ori eu am fost, nu mătenteazăîn sensul cătrebuie săfiu eu neapărat”, arăta atunci Kelemen Hunor.

Kelemen Hunor este deputat din partea UDMR din 2000 şi a mai fost ministru al Culturii între decembrie 2009 şi aprilie 2012, respectiv martie 2014 şi noiembrie 2014.