Camera Deputaților a decis ca data de 4 iunie să fie declarată Ziua Tratatului de la Trianon, actul prin care comunitatea internațională a recunoscut unirea Transilvaniei cu România. Cum acesta este forul decizional, legea va ajunge pe masa președintelui Klaus Iohannis pentru promulgare. Este o zi istorică!, a punctat PMP, prin vocea deputatului Marius Pașcan. La rândul său, social-democratul Titus Corlățean a declarat că legea este necesară pentru marcarea unei simbolistici naţionale. Dacă vocea statului român rămâne tăcută în planul relaţiilor internaţionale, există riscul de a se auzi numai teoria cealaltă, a mai susținut el. Deputatul PNL Daniel Gheorghe a afirmat că inițiativa este una „salutară”. O majoritate fără remușcări nu generează situații în care celălalt se simte umilit, a ținut să sublinieze, în schimb, liderul UDMR, Kelemen Hunor. Proiectul de lege a fost propus de PSD.
Deputații au votat, miercuri, cu 235 voturi ”pentru”, 21 ”împotrivă” şi 25 abţineri, ca data de 4 iunie să fie declarată Ziua Tratatului de la Trianon, acesta fiind actul din 1920 prin care comunitatea internațională a recunoscut unirea de la 1918 a Transilvaniei cu România.
Potrivit acestei inițiative legislative, de 4 iunie se pot organiza manifestări cultural-educative şi ştiinţifice prin care să fie conștientizată importanța Tratatului de la Trianon. Instituţiile publice, ONG-urile şi reprezentanţii societăţii civile pot sprijini aceste evenimente.
Camera Deputaților este for decizional în acest caz, așa că legea va ajunge la președintele Klaus Iohannis pentru promulgare.
Tot miercuri, Camera Deputaților a decis că alegerile locale pot fi organizate în termen de șase luni de la data la care va expira starea de alertă. De asemenea, forul a adoptat moțiunea simplă depusă de PSD împotriva ministrului Finanțelor, Florin Cîțu.
Inițiativa legislativă, ce aparține PSD, a fost primită cu laude de către politicieni. Excepție au făcut, evident, cei de la UDMR. Liderul Uniunii, Kelemen Hunor, a amintit că Trianon a fost un moment de mare bucurie pentru români, dar „o pierdere uriaşă şi o tristeţe imensă” pentru maghiari. A mai spus că proiectul este „inutil” și nu schimbă nimic.
„Cu Transilvania v-aţi îmbogăţit şi cu noi, cu moştenirea noastră culturală, cu trecutul nostru, cu tot. (…) O majoritate puternică, sigură pe sine, o majoritate fără remuşcări, niciodată nu îşi demonstrează puterea în mod ostentativ, nu creează intenţionat situaţii în care celălalt se simte umilit, ofensat şi este batjocorit, stigmatizat, aşa cum s-a întâmplat în ultimele săptămâni cu comunitatea maghiară din România. Până la urmă se pune întrebarea: ce vreţi să demonstraţi cu acest proiect? Şi cui vreţi să demonstraţi?”, a declarat Kelemen Hunor, citat de Agerpres.
În schimb, senatorul PSD Titus Corlățean, a susținut că această lege are „o simbolistică națională importantă”. El a ținut să sublinieze că „nu e o lege îndreptată împotriva unei minorităţi naţionale, nu este îndreptat împotriva altui stat”.
„Forţe politice începând cu Jobbik şi Fidesz au determinat şi adoptarea, în 2010, în Ungaria, a două legi, una privind ‘comemorarea’ a aşa zisei tragedii a naţiunii maghiare prin Tratatul de la Trianon şi a doua lege privind acordarea, pe baze etnice, a cetăţeniei ungare etnicilor maghiari care trăiesc în alte state. Dacă vocea statului român rămâne tăcută în planul relaţiilor internaţionale, există riscul de a se auzi numai teoria cealaltă”, a mai declarat Corlăţean.
Deputatul PNL Daniel Gheorghe a afirmat că partidul din care face parte susține această inițiativă, pe care o consideră „salutară”: „Cred că şi domnul prim-ministru al Ungariei Viktor Orban ar trebui să-şi modifice hărţile pe care le deţine în biroul dumnealui”.
La rândul său, deputatul minorităţilor Varujan Pambuccian a declarat: „Ca armean, vreau să spun că România Mare a fost primul stat din lume care ne-a oferit adăpost în momentul în care fugeam de genocid, lucrul acesta nu o să-l uităm”.
„Este o zi istorică. Trebuie să avem curajul să ne asumăm istoria realist, nu cum ar dori unii sau alţii în funcţie de interesele de conjunctură”, a punctat și liderul deputaţilor PMP, Marius Paşcan.