Călin Popescu Tăriceanu, despre votul în cazul lui Victor Ponta: Rolul Parlamentului este de a limita abuzurile si excesele de putere. Justiția este criticabilă (VIDEO)

Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu a spus că rolul Parlamentului este de a limita abuzurile si excesele de putere, referindu-se la votul în cazul premierului Victor Ponta.

De asemenea, Tăriceanu a explicat că nicio instituție nu este mai presus de alta și că justiția este criticabilă.

„În România am acceptat o convenție, că nu criticăm decizile justiției, dar justiția este criticabilă. Și Parlamentul este. Nu este o instituție mai presus de alta”, a spus șeful Senatului, făcând referire și la cazul Rarinca.

Referitor la imunitate, Tăriceanu a spus că aceasta „se aplică la declarații politice. Acțiunile politice sunt supuse unui filtru al Parlamentului, care este bazat pe Constituție, tocmai pentru a nu exista abuzuri și excese de putere. Ăsta e rolul Parlamentului: să limiteze abuzurile sau excesele de putere”, a spus Tăriceanu.
Președintele Senatului a adăugat că în alte state europene ridicarea imunității unui parlamentar necesită îndeplinirea unor condiții de vot mai aspre decât cele prevăzute în legislația din România.

„Acest principiu și existența imunității nu este o situație particulară în Parlamentul României, ci există și funcționează peste tot, în toată Europa, astfel încât parlamentarii să fie feriți sau protejați, în sensul larg și general al cuvântului, de excesele și de abuzurile de putere. De aceea, în alte țări, ridicarea imunității se face nu cu jumătate din cei prezenți la vot, ci cu jumătate din numărul total, cu două treimi din numărul total al parlamentarilor sau, cum este cazul în Parlamentul din Danemarca, deciziile de acest gen se iau cu cinci șesimi”, a menționat Tăriceanu.

În ceea ce privește acuzația de conflict de interese adusă lui Victor Ponta, el a reiterat faptul că numirea unui ministru se realizează prin „etape succesive”.

„Pe fond, problema care s-a pus este conflictul de interese. Conflictul de interese în cazul în care un prim-ministru desemnează un ministru, așa cum este el interpretat de procurori, este o aberație pentru că numirea unui ministru trece printr-o serie de etape succesive, de filtre democratice. În primul rând, sunt filtrele politice de la partidul sau din majoritatea din rândul căreia se fac nominalizările. Acești candidați pentru funcțiile de ministru sunt supuși votului democratic al propriilor partide. Apoi, urmează votul de încredere al Parlamentului și, în final, este numirea ministrului de către președinte”, a explicat Tăriceanu.

Președintele Senatului a dat exemplul fostului ambasador al SUA la București Nicholas Taubman, susținător și finanțator al campaniei președintelui american George Bush.

„Fostul ambasador al SUA la București Nicholas Taubman fusese la vremea campaniei electorale unul dintre susținătorii financiari ai campaniei președintelui Bush și drept urmare președintele l-a desemnat ambasador al SUA în România. (…) Cum ar fi fost ca președintele să fi fost acuzat de conflict de interese în această situație? În România, pentru cazuri în care sunt numai bănuieli de conflict de interese, vedeți că se declanșează o acțiune împotriva premierului României și toată lumea sare imediat, considerând că este conflict de interese. Acest exemplu la noi, probabil, ar fi dus la o condamnare”, a conchis Tăriceanu.

Premierul Victor Ponta este urmărit penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălarea banilor în dosarul Turceni – Rovinari, fapte pe care le-ar fi săvârşit în perioada în care era avocat. DNA a cerut avizarea urmăririi penale pe numele lui Victor Ponta, dar Comisia Juridică a respins, luni, solicitarea. Raportul Comisiei Juridice a fost discutat, marți, în ședința de plen a Camerei Deputaților. Camera Deputaților a respins cererea DNA de începere a urmăririi penale în cazul premierului Victor Ponta pentru conflict de interese. (Detalii AICI)