Băncile nu mai au nevoie de avizul BNR pentru normele de creditare

Băncile nu vor mai fi nevoite să ceară avizul BNR pentru normele de creditare. În schimb, sunt obligate să elaboreze norme proprii de creditare, în conformitate cu regulamentul BNR privind creditarea populaţiei și a firmelor, şi instituţiile financiare nebancare înscrise în Registrul General ţinut de banca centrală.  

BNR va valida în continuare normele privind clasificarea creditelor şi cele referitoare la evaluarea performanţei clienţilor.

Conform noului regulamnet, băncile vor putea acorda credite de consum fără restricții pentru operaţiunile realizate exclusiv în scopul restructurării la acelaşi împrumutător din considerente de dificultăţi financiare ale debitorului, doar pentru împrumuturile în sold la momentul restructurării. S-a răspuns astfel clienților nemulțumiți care, după intrarea în vigoare a regulamentului de creditare din 2011, rămăseseră captivi întrucât cerinţe mai stricte nu permiteau restructurarea sau refinanţarea unor astfel de împrumuturi.

Începând cu octombrie 2011, BNR a limitat creditul de consum la o perioadă de maximum cinci ani.

Solicitantul trebuie să dispună de garanţii reale şi/sau personale de minim 133% din valoarea împrumutului pentru creditele de consum în valută sau indexate la cursul unei valute. Totodată, nivelul veniturilor eligibile ale clienţilor pentru analizarea capacităţii de rambursare nu poate depăşi cu peste 20% nivelul veniturilor din anul precedent.

Pentru calcularea nivelurilor maxime admise privind gradul total de îndatorare în cazul creditelor de consum, creditorii utilizează anumite valori pentru şocul pe cursul de schimb (de 35,5% pentru euro, 52,6% pentru franci elveţieni şi 40,9% pentru dolari), pe rata dobânzii (de 0,6 puncte procentuale pentru toate monedele) şi pe venit (de 6% pentru venituri din salarii, iar pentru celelalte categorii de venituri creditorii vor utiliza valori proprii), valori preluate şi în regulamentul din decembrie, informează Mediafax

Tot din această lună, firmele accesează credite în valută doar după ce băncile calculează capacitatea de rambursare în condiţii de depreciere severă a monedei naţionale, similare celor aplicate la creditele de consum, respectiv de 35,5% în raport cu euro, 41% faţă de dolar şi 52,6% faţă de francul elveţian.