Schimb dur de replici între gazetarul CTP și Moise Guran, fost jurnalist intrat în USR: „Nu înseamnă numai prostie alfabetizată” versus „Să fim atenți cum îmbătrânim”

Schimb dur de replici între Cristian Tudor Popescu și Moise Guran, până de curând colegi la un post de radio. Gazetarul l-a acuzat pe fostul jurnalist că dă dovadă de „o hâzenie pură, clocind în miezul sufletului”, iar acesta din urmă i-a transmis că ar trebui „să fim atenți cum îmbătrânim”.

Disputa a pornit de la un articol publicat de Guran pe blog, în 2014, în care afirma: „Începând din 1866, la rebeliunea de la Iaşi, montată tot de agenţi ruşi, urmând cu 1907, iar mai apoi cu 1989, armata română a tras în plin, omorând de-a valma şi ţărani înfometaţi, şi oraşeni manipulaţi, şi anticomunişti cinstiţi. Dacă nu o făcea, România ar fi sucombat ca stat, la fel cum este, acum, în pericol Ucraina”.

Potrivit lui Cristian Tudor Popescu, a susține că România ar fi sucombat ca stat dacă armata nu trăgea în populație denotă nu doar „prostie alfabetizată”, ci și „o hâzenie pură, clocind în miezul sufletului”.

Politică - 23 dec, 21:13

CTP: Crin Antonescu, singurul candidat care poate să ia voturi atât de la PSD, cât și de la PNL, cât și de la alte partide. O singură problemă aveam cu el (VIDEO)

„Afirmația că împușcarea a mii de țărani de către armată în 1907 a fost necesară, pentru că altfel desculții dărâmau regatul României, este o tâmpenie de dreapta extremă înfiorătoare. Până aici, dl Guran poate fi încadrat în categoriile „capacitate intelectuală scăzută, lipsă de discernământ, manipulabil”, cum o face Asociația 17 decembrie Timișoara, a răniților și familiilor îndoliate din Revoluție. Însă a spune că armata a făcut bine că a tras în cetățenii revoltați ieșiți în stradă în decembrie 1989, la Timișoara, la București, la Sibiu, la Cluj și în alte orașe ale țării, deoarece altfel România ar fi sucombat ca stat, nu înseamnă numai prostie alfabetizată. Nu înseamnă numai ceaușism congenital. Înseamnă o hâzenie pură, clocind în miezul sufletului”, a comentat gazetarul, într-un articol pentru republica.ro.

Într-o intervenție pentru Europa FM, post de radio la care a lucrat până de curând, Moise Guran a venit cu explicații:

„Articolul pe care l-am scris în 2014 era în contextul invadării Ucrainei de către ruși. Tot articolul era despre state slabe care nu știu niciodată ce le-a lovit când Rusia intervine… Opiniile sunt libere. Poate opinia mea a fost greșită, categoric a fost greșită în privința modului în care am formulat-o și care ar fi putut lăsa de înțeles că eu aș fi justificat omorârea civililor la Revoluție. Aceasta e o interpretare răutăcioasă pur și simplu. În legătură cu atacurile pure la persoană pe care dl Popescu le-a desfășurat folosind Europa FM și site-ul Republica: mie mi-a făcut mare plăcere să dezbat cu dl Popescu la Europa FM, aș mai face oricând cu aceeași plăcere, am un respect deosebit pentru domnia sa și i-aș transmite un singur lucru: să fim atenți cum îmbătrânim, domnule Popescu. Atât am avut de spus”.

La mijlocul lunii ianuarie, Moise Guran a anunțat că renunță definitiv la jurnalism și se alătură proiectului USR-PLUS, pentru că s-a săturat doar să stea să comenteze de pe margine. A făcut toate aceste afirmații într-o conferință de presă comună cu liderul Uniunii Salvați România, Dan Barna. Același Barna pe care l-a criticat dur în precampanie și în campania pentru prezidențiale și același Barna despre care, cu doar câteva luni înainte, scria că „nu distruge doar USR. Distruge și speranțele noastre de schimbare a României”.

Guran a recunoscut că a lucrat la programe ale USR și PLUS încă din toamna anului 2018 și nu consideră asta conflict de interese, deși, în aceeași perioadă, făcea ”jurnalism” și chiar a ”moderat” o ”dezbatere” în campania pentru primul tur al prezidențialelor, la care a participat și candidatul de atunci al alianței, Dan Barna.

Centrul pentru Jurnalism Independent a avertizat că acțiunile lui Moise Guran, care a anunțat că renunță la cariera în media pentru a se alătura proiectului USR-PLUS, riscă să afecteze întreaga breaslă a jurnaliștilor. Asemenea conduită afectează nu doar o persoană, ci schimbă percepția publicului asupra întregii profesii, cu atât mai mult cu cât acest comportament vine din partea unei persoane care se bucură de o mare notorietate, a susținut ONG-ul.