Anchetă a publicaţiei New Republic: Cursa companiei Ikea pentru lemnul pădurilor României. Dedesubturile afacerilor celui mai mare proprietar privat de păduri din țară

Gigantul producător de mobilă Ikea este „flămând” după copacii faimoși ai României. Aceasta este concluzia investigației jurnalistice a redacției New Republic, care a publicat un material amplu despre victimele actelor de violență ale hoților de lemne din ţara noastră.

Ikea este acum cel mai mare consumator individual de lemn din lume, apetitul său crescând cu două milioane de copaci pe an, aminteşte sursa citată.

Potrivit unor estimări, compania își aprovizionează până la 10% din lemn din România și are de multă vreme relații în regiune. În 2015, compania a devenit cel mai mare proprietar privat al pădurilor României.

Potrivit unui raport din 2018, din România au ieşit anual 38,6 milioane de metri cubi de lemn, în perioada precedentă de patru ani; guvernul a autorizat doar 18,5 milioane de metri cubi. Astfel, mai mult de jumătate din lemnul țării ar fi obţinut ilegal.

Chiar și exploatarea forestieră legală, care pe terenuri private și publice deopotrivă trebuie precedată de un plan de gestionare a pădurilor care este aprobat de guvern, poate fi coruptă și abuzivă. De la data aderării României la UE, între o jumătate și două treimi din pădurea virgină a țării a fost pierdută, notează jurnaliştii de la publicaţia New Republic.

Consecințele tranzacțiilor ilegale de lemn

Așa cum este adesea cazul în tranzacțiile dominate de ilegalitate, violența nu este niciodată departe, iar în timpul achizițiilor Ikea a început un val de atacuri în zona de exploatare forestieră, arată ancheta New Republic.

Cei de aici amintesc de un caz celebru din 2015, când ecologistului român Gabriel Păun a fost bătut și lăsat inconștient de tăietorii de lemne, într-o ambuscadă surprinsă de camerele de filmat; în cele din urmă a fugit din țară și a petrecut ani de zile trăind ascuns.

De asemenea, sursa citată aminteşte şi de cazul Doinei Pana, fostul ministru al Apelor și Pădurilor, care a anunțat că a fost otrăvită cu mercur în 2017, după ce a încercat să reprime tăierile ilegale. La sfârșitul anului 2019, doi păduri, Raducu Gorcioaia și Liviu Pop, au fost uciși în atacuri separate în decurs de doar câteva săptămâni.

„Ne-am petrecut atâția ani privind ce se întâmplă în Amazon și Indonezia, bazinul Congo și Rusia, toate aceste locuri care sunt mult mai faimoase”, a spus David Gehl ,de la Agenția de Investigații de Mediu, care urmărește crime de mediu din întreaga lume.

Când agenția a început să se uite la România, membrii săi au fost „șocați” să vadă aceleași violențe care se petrec în limitele confortabile ale Uniunii Europene, unde prosperă mărci internaționale, orientate spre consumatori.

România are prea puține forțe oficiale de aplicare a legii – Garda Forestieră a României a fost înființată în 2015 ca o unitate de 617 de persoane care nu lucrează noaptea sau în weekend .

Din cauza activității scăzute, sarcina a revenit adesea activiștilor și voluntarilor, o responsabilitate care s-a dovedit a fi perfidă.

Investigatorii se simt mai în siguranță în Irak decât în țara noastră

În total, cel puțin șase polițiști au fost uciși în ultimii ani; în alte 650 de incidente înregistrate, oameni au fost bătuți, împușcați sau atacați în alte moduri. Nici cazul din 2019 nu a fost judecat. Atacatorii lui Paun, surprinși pe filmări, rămân liberi.

„M-am simțit mai în siguranță în Irak, la Mosul, în 2016”, a spus Mircea Barbu, fost corespondent străin care lucrează acum ca investigator pentru ONG-ul de mediu din România Agent Green. „În Irak, este doar o chestiune de ghinion dacă (n.r. atacatorii) te prind – dacă ieși de acolo, nu te vor urma acasă” scrie sursa citată.

La începutul anului 2020, Comisia Europeană a anunțat proceduri de încălcare a dreptului comunitar împotriva României pentru că a permis exploatarea forestieră fără o evaluare de mediu în zonele Natura 2000.

În ciuda deliberării asupra legislației naționale care ar fi conformă standardelor UE, guvernul român a implementat puține măsuri, în afară de creșterea pedepselor penale pentru furtul de lemn.

Urmărirea tăierilor ilegale – misiune aproape imposibilă

Urmărirea copacului tăiat ilegal din pădure până la showroom reprezintă o provocare aproape imposibilă. Pe măsură ce lemnul trece prin lanțul de aprovizionare, devine din ce în ce mai dificil de identificat, arată sursa citată.

Proprietarii unei păduri scot la licitație copacii pentru a fi tăiați de o companie de exploatare forestieră, după care lemnul este dus la un depozit, vândut unui prelucrător de cherestea, așchii de lemn sau plăci aglomerate, apoi vândut din nou unui producător, care îl transformă într-un scaun sau în piesele unui scaun, în numele unor companii de mobilă precum Ikea, care îl cumpără, îl comercializează, îl expediază și îl vând pentru montare acasă, scriu cei de la publicaţia New Republic.

Fiecare verigă din acest lanț face punctul de origine al lemnului mai neclar. Depourile, în special, sunt renumite pentru stivuirea buștenilor ilegal tăiați, unde devin imposibil de distins.

Tăierea forestieră „dubioasă”, care nu ajunge niciodată la nivelul de ilegalitate, este la fel de nocivă, conform sursei citate. Doar 1% din cantitatea de lemn ilegal tăiată este contabilizată oficial.

Această realitate este critică pentru industria de mobilă, care se estimează că va crește de la 564 de miliarde de dolari în 2020 la 850 de miliarde de dolari până în 2025.

Cifrele sunt deosebit de importante pentru Ikea, care nu este doar cea mai mare companie de mobilă din lume, ci și cel mai mare cumpărător de lemn, conform anchetei jurnalistice.

După ce și-a dublat consumul în ultimii 10 ani, acum devorează 1% din lemnul mondial anual, cu o dependență regională deosebită de România și împrejurimile sale.

„Creșterea Ikea merge într-adevăr mână în mănă cu sectorul forestier din Europa de Est și Rusia”, a declarat Tara Ganesh, șefa investigațiilor lemnului la ONG-ul Earthsight din Marea Britanie, pentru publicaţia citată.

Ganesh a lucrat la întocmirea mai multor investigații asupra companiei, a cărei prezență în regiune, a spus ea, este „masivă”.

Cererea nesățioasă de copaci înseamnă că aproape nu există nicio posibilitate ca firma să aibă lățimea de bandă necesară pentru a face ceea ce guvernele străine nici măcar nu pot gestiona și să urmărească tot lemnul care intra și iese din depozite.

Când raportul din 2018, care indica că mai mult de jumătate din lemnul țării a fost recoltat ilegal, Ikea s-a eschivat, notează publicaţia New Republic.

„Toate marile companii au venit și au spus: Nu este vina noastră. Primim chestiile legale. Toți acei români care ard lemne de foc pun în sobe lemn ilegal”, a transmis EIA.

„Faptul că 55% din lemnul țării alimentează șemineele unei populații care s-a micșorat în aceeași perioadă, scăzând cu patru milioane, din 1990, este, desigur, o sugestie de neconceput”, se arată în achetă.

Poziția Ikea prezentată în cadrul anchetei

Între timp, Ikea are o reputație excelentă pentru buna credință ecologică. Potrivit site-ului web al companiei, peste 98% din lemnul său este recoltat în mod durabil, adică reciclat sau certificat de Forest Stewardship Council.

„În niciun caz nu permitem practici forestiere iresponsabile”, a transmis un purtător de cuvânt pentru publicația care a întocmit ancheta. Și totuși, cel puțin 60 la sută din aprovizionarea cu lemn a companiei provine din Europa de Est și Rusia, aproximativ 10 la sută din România, în special. Conform publicației, este foarte greu pentru Ikea să înlăture acuzațiile câtă vreme atât de mult lemn prelucrat de ei vine din aceleași regiuni unde sunt cele mai mari scandaluri și ilegalități.

Ikea prezintă certificarea FSC, drept sinonim de lucru pentru durabilitate. FSC este un ONG internațional care stabilește un standard bazat pe cele 10 principii ale sale.

De când a apărut, în 1993, FSC a provocat critici în rândul ecologistilor; în 2018, Greenpeace a numit organizația „un instrument pentru extracția lemnului”.

Ikea este cel mai mare consumator de lemn din rețeaua FSC și a fost membru fondator al consiliului.

Poziția oficială a companiei este că mai sunt alți peste 1.000 de membri în FSC, iar „standardele noastre globale sunt discutate și agreate de membrii noștri la nivel global.”