Analiză Rise Project: Cum propagă AUR aceleași mesaje ca FIDESZ, partidul de guvernământ din Ungaria

O monitorizare făcută pe parcursul a 7 luni a mesajelor transmise de AUR și de FIDESZ  în presa de limbă română și maghiară din Transilvania, precum și pe conturile acestora de social media, arată că –dincolo de disputa celor două partide pe tema minorității maghiare din România, acestea se înfrățesc în privința narațiunilor aliniate la propaganda Kremlinului.

Publicația Rise Project a identificat cel puțin cinci narațiuni care au în centru războiul din Ucraina care apropie cele două partide.

 “Nu trebuie să intrăm în război / Nu este războiul nostru”

AUR/FIDESZ predică pe tema unui risc inexistent în prezent, cel de intrare a României/Ungariei în război.

Mesajul principal al acestei narațiuni, promovate prin declarații publice ale liderilor AUR și FIDESZ către propriul lor electorat, e că România/Ungaria “nu trebuie să intre în război” alături de Ucraina pentru că “nu e războiul nostru”.

Ambele partide sugerează implicit, în mod repetat, că intrarea României/Ungariei în război alături de Ucraina ar fi o posibilitate, chiar una iminentă, după care se declară explicit și vehement împotrivă.

“Trebuie să facem tot posibilul să nu intrăm în conflictul cu Ucraina”, declara în februarie 2023 senatorul AUR Claudiu Târziu într-o postare pe Facebook. “Dacă vrem să avem o viață liniștită, nu avem de ales, nu trebuie să participăm la război”, declara câteva zile mai târziu premierul Viktor Orbán.

“Nu trebuie să livrăm arme Ucrainei”

Dacă furnizăm arme Ucrainei ori acceptăm ca armamentul să ne tranziteze teritoriul, spun AUR/FIDESZ, ne lăsăm atrași în “febra războiului” care a cuprins UE și NATO

Opoziția fățișă a AUR/FIDESZ pentru trimiterea de armament Ucrainei – ori pentru tranzitarea teritoriului național – e în congruență cu prima narațiune, “nu trebuie să intrăm în război”.

Acestea fiind faptele, atât AUR cât și FIDESZ continuă să țină pe agenda publică opoziția deschisă pentru furnizarea de arme ori tranzitul de armament.

 “În timp ce noi ajutăm refugiații, Ucraina ne desconsideră minoritățile”

România face eforturi financiare să ajute refugiații ucraineni, în timp ce Ucraina asuprește minoritățile, adoptând legi care restrâng drepturile acestora

“România nu mai trebuie să ajute Ucraina dacă românii din Cernăuți sunt batjocoriți în continuare!”, îndemna George Simion, liderul AUR, în decembrie, 2022.

“Ungaria nu va putea în niciun caz să sprijine integrarea transatlantică și europeană a Ucrainei în timp ce școlile maghiare din Transcarpatia sunt în pericol.”, scria pe pagina sa de Facebook ministrul de externe ungar Péter Szijjártó în martie 2023, după o întâlnire cu Ilze Brands Kehris, adjunctul Secretarului General pentru Drepturile Omului al Națiunilor Unite. Szijjártó adăuga: “În timp ce primim copii și elevi care au fugit din Ucraina în 1300 de școli și grădinițe maghiare, în timp ce 99 de școli primare și gimnaziale maghiare din Ucraina sunt în pericol de închidere din cauza legii educației ucrainene.”.

“Suedia și Finlanda vor în NATO? Să le punem condiții!”

În România, care și-a dat încă din 2022 acordul oficial pentru aderarea celor două țări nordice, subiectul extinderii NATO nu a intrat, ca temă de dezbatere, pe agenda publică. Doar AUR a copiat și adaptat poziția FIDESZ și a premierului Viktor Orbán față de aderările Finlandei și Suediei – care, la rândul său, a preluat poziția președintelui turc Recep Tayyip Erdoğan.

Poziții care, reduse la esențe, acreditează ideea că acordul de primire de noi membri într-o alianță militară precum NATO trebuie valorificat ca argument de negociere a unor teme extra-militare în relațiile internaționale dintre state – în cazul Turciei, în 2022 era vorba de extrădarea unor cetățeni descriși de Ankara drept “teroriști” și mai nou, în 2023, de integrarea Turciei în UE; în cazul Ungariei, criticile Suediei privind degradarea statului de drept sub guvernarea FIDESZ; în cazul României, o presupusă opoziție decisivă a Finlandei privind aderarea la spațiul Schengen.

“Suntem slugile  UE”

Românii și maghiarii nu mai au capacitatea să decidă pentru ei înșiși, deciziile relevante pentru viața lor se iau undeva la Bruxelles de către “birocrați”

Unul din cuvintele cheie pe care liderul AUR George Simion le folosește constant în comunicarea publică, mai ales pe pagina sa de Facebook, este “slugi”. Românii sunt “slugile” partidelor, președintele Klaus Iohannis e “sluga” străinilor, în fine, noi, românii, suntem tratați de către UE “ca slugile”.

FIDESZ aruncă vina pentru problemele Ungariei pe deciziile de la Bruxelles de câțiva ani. “Bruxelles ne cere să ne falimentăm economia, oamenii și pensionarii. Dar guvernul a elaborat un buget ca să ne apărăm economia”, afirma premierul Viktor Orbán în 2 iunie 2023.

Această retorică anti-UE a început cu criza migranților din 2015, când FIDESZ a acuzat Bruxelles-ul că vrea să populeze Europa cu migranți, guvernul maghiar fiind singurul capabil să-i protejeze pe cetățenii săi. “Ungaria nu va implementa deciziile Uniunii Europene. Nu acceptăm cota obligatorie, nici obligația de a construi ghetouri, tabere pentru migranți. (…) Ungaria trebuie să se apere nu doar față de migranții ilegali (…), dar și față de Bruxelles”, spunea Viktor Orbán în 7 iulie 2023.