Alina Mungiu Pippidi susține că reputația pe care o are generalul Nicolae Ciucă, premierul desemnat de președintele Klaus Iohannis, este doar o creație a statului paralel. „Politica a eșuat, așa infiltrată cum era. Hai cu gradul mai pe față”. Cum se va reflecta această numire în modul în care este gestionată pandemia de coronavirus? Răspunsul e simplu, dat fiind că statul paralel a fost responsabilul și până acum, iar rezultatele se văd – peste 40.000 de morți numai în cifrele oficiale. Armata și serviciul ei de informații, STS, SRI, SPP și alții trebuiau să poarte bătălia cu cei care dezinformează și n-au făcut-o, trebuiau să vadă de ce campania de vaccinare s-a împotmolit la pragul de 30%, dar n-au făcut-o și nu s-au preocupat nici de problema prețului la energie.
Politologul a scris că principalul merit al generalului Nicolae Ciucă este acela că a condus soldaţii români în prima bătălie în care am fost combatanţi activi după al Doilea Război Mondial, anume în bătălia de la Nassiria (Irak, mai 2004), în al doilea război din Golf. „În afară de opțiunea sa politică pentru PNL după ce Klaus Iohannis a ajuns președinte”, a mai precizat Pippidi, într-un articol pentru romaniacurata.ro.
Bătăia respectivă nici nu a fost o victorie, ci „unul din acele locuri superficial cucerite de americani după o primă ambuscadă, după care au ales să treacă mai departe, lăsînd în urmă un oraș în care insurgenții s-au camuflat pentru atacuri viitoare”.
În presa românească, un atac asupra unei patrule de noapte românești, în 2004, a devenit ”marea ”bătălie de la Nassiria”.
„Așa fabrică Statul Paralel reputațiile. Și iată una care ajunge la maturitate, la momentul pentru care a fost pregătită, adică momentul în care singura entitate capabilă să construiască o majoritate e chiar SP, că nimic altceva nu taie prin toate partidele. Politica a eșuat, așa infiltrată cum era. Hai cu gradul mai pe față”, a mai scris Alina Mungiu Pippidi.
Pe generalul Nicolae Ciucă îl așteaptă acum o bătălie cu coronvirusul. Sunt peste 40.000 de morți în cifrele oficiale, estimările ajungând la 60.000. „O armată de morți. O brigadă numai în terapie intensivă, fără să mai socotim pe cei din UPU și culoare, care se bat pe oxigen”.
„Generalul armatei moarte are misiunea să păstreze actuala putere, pe care liberalii au reușit să o piardă, adică să mențină la putere statul paralel, adunînd lîngă nucleul liberal și nuclee din alte partide, procedură brevetată de Traian Băsescu cînd a rămas fără majoritate și l-a însărcinat pe generalul Oprea. De data asta se folosește un partid, atunci s-a creat unul în plus, dar diferențe de fond nu există. Majoritatea se va face din trupele invizibile ale statului paralel, din zombii politici cu dublă comandă, în zgomotul de fond al imbecililor care vorbesc de USL…”, a mai scris politologul.
Problema e că statul paralel a gestionat și până acum criza sanitară, iar rezultatul se vede – „armata de morți nu e doar din vina civililor”.
„Armata și serviciul ei de informații, STS, SRI, SPP și alții au managerizat și pandemia, și energia, și lipsa de siguranță națională de la ora asta li se datorează. Cine putea informa că se pierde bătălia cu dezinformatorii și că s-au întors băieții deștepți în energie, dacă nu ei? Chiar așa, nici o prognoză că vaccinarea are un prag pe la 35% de care nu mai putem trece ? Prognoze cu prețul după liberalizarea energiei au abundat, numai ăia de la secret nu le-au citit? Cine comandă armate moarte nu are șanse să cîștige războaie cu viruși reali”, a mai scris Pippidi.
Și ce va urma e ușor de anticipat dacă ne uităm la ultimele restricții anti-COVID anunțate care sunt departe de a fi cu adevărat eficiente. Asta deși există protocoale din alte state care pot fi folosite drept model.
În plus, nu e niciun secret că lupta cu pandemia se dă în afara spitalului, prin măsuri de restricție, nu în interior: „Iar media paralelă cu realitatea se isterizează că unde sunt paturile ATI sau antiviralele, că nu a ajuns la ei știrea principală că antiviralele nu servesc la nimic, doar vaccinul și că de la ATI nu scapă cinci dintr-o sută, deci efortul trebuie pus pe restricții, și pe cele de fond de care am mai scris”.
„Totdeauna am iubit sfîrșitul Ciumei lui Camus, cînd bătrînul astmatic îi prevestește doctorului Rieux ce vor face oficialii orașului după epidemie: „Parcă-i văd : «Morții noștri…» și după discurs se vor duce să ia o gustare””, a mai scris politologul Alina Mungiu-Pippidi, pentru romaniacurata.ro.