Alianţă subterană între PNL și PSD: "Lupta nu se duce între stânga şi dreapta, ci împotriva ofensivei destabilizatoare a DNA"

Votanții lui Klaus Iohannis sunt din ce în ce mai revoltați de politica președintelui. În locul continuării luptei anti-pesediste şi al instaurării unui regim nou, ideal necorupt şi necomunist, ei observă ceva care seamănă destul de mult cu o restauraţie.

PNL și PSD nu ar avea motive să se susțină și totuși au susţinut împreună o lege electorală, care să le avantajeze în egală măsură.

“Mai importantă este, însă, închiderea discuţiilor privind modificarea Constituţiei. Cele două partide n-au făcut nici un gest de natură să pună în pericol statu quo-ul, dar aceasta nu pentru că se simt puternice, ci – dimpotrivă – pentru că sunt slabe şi se simt ameninţate”, sus’ine jurnalistul Arthur Suciu într-un articol pentru Adevărul.

Politică - 11 sep, 14:13

Primărița comunei Deda, Lucreţia Cadar, a fost reţinută de DNA. Acuzațiile procurorilor

Cele două partide se tem în egală măsură  de procuroii anticorupție, astfel că “PSD şi PNL au alcătuit o alianţă subterană, dar nu atât pentru impunerea unui sistem bipartid dominant, cât pentru a rezista în faţa ofensivei destabilizatoare a DNA”.

Partidele încearcă să supravieţuiască împreună unui adversar nimicitor. Lupta nu se duce între stânga şi dreapta, ci între DNA şi cele două partide, susține Suciu.

Pentru Iohannis, ar fi fost oportun să urce pe valul anticorupţie şi anti-PSD, dar acest lucru i se imputa ca fiind o lovitură dată justiției.

“N-a făcut acest lucru şi nici nu putea să-l facă. În decembrie 2014, PSD nu putea fi, practic, dat jos de la putere, iar DNA nu mai putea fi, practic, controlată. Riscul major reprezentat de scoaterea de la guvernare a PSD era nu doar perpetuarea politicii lui Băsescu, ci şi destabilizarea clasei politice. Punerea justiţiei la remorca lui Iohannis ar fi fost – nu-i aşa – o lovitură dată justiţiei. Ca urmare, Iohannis nu deţine, astăzi, nici controlul Procuraturii, nici pe acela al partidelor, fiind obligat să joace rolul de arbitru între cele două forţe”, se mai arată în articol.

”Iohannis face, într-adevăr, un alt fel de politică faţă de fostul preşedinte, şi asta fie că vrea sau nu. El este obligat să fie arbitru”, conchide Suciu.