Deputatul PNL, Alexandru Muraru, a avut o intervenție pe B1 TV, în emisiunea „News Pass”, moderată de Tudor Mușat, unde a vorbit despre blocajul din coaliția PSD-PNL ca urmare a neînțelegerii legate de stabilirea datelor pentru alegerile prezidențiale.
Muraru a fost întrebat cât de gravă e situația de a fost nevoie ca președintele PNL, Nicolae Ciucă să se ducă, joi, la Marcel Ciolacu, dat fiind faptul că premierul a amânat ședina de Guvern.
“O coaliție funcționează, în primul rând, pe baza unor priorități naționale și a unor impulsuri politice și astfel de momente mai încărcate de tensiune au traversat această coaliție, cred că, în fiecare săptămână sau cel puțin de câteva ori pe lună. Nu cred că este un moment, care nu poate fi depășit. Ceea ce vreau eu să vă spun este că văd aici și am văzut mulți colegi de la PSD, colegii noștri de coaliție, tot spunând această chestiune, probabil pe baza unui punctaj primit de la de la domniile lor, cum avem și noi același tip de comunicare strategică, că s-a făcut o înțelegere. Eu nu înțeleg această chestiune. Pe români i-a întrebat cineva? I-a consultat cineva în vreun fel sau altul? Pentru că noi, când ne-am dus spre această discuție legată de mutarea alegerilor, noi am am produs, practic, o excepție.
O excepție de la cutuma constituțională, cutuma constituțională, care spune că aceste alegeri se organizează, de regulă, în luna noiembrie.
Aceea a fost una dintre condițiile pe care domnul președinte al PSD Ciolacu le-a pus în ședința de coaliție atunci când s-a decis comasarea alegerilor.
Comasarea a fost un lucru bun, deci vedem astăzi că această comasare a adus un număr mult mai mare de români la urne decât ar fi adus alegerile europarlamentare”.
Muraru a mai fost întrebat și până unde va merge blocajul în Guvern, dat fiind faptul că Nicolae Ciucă spunea că miniștrii avizatori, Alina Gorghiu, Cătălin Predoiu, cei care ar trebui să își pună semnătura pe hotărârea de guvern privind mutarea datei alegerilor, ar putea să nu o facă.
„Eu nu cred că se va ajunge până acolo, pentru că, în definitiv, noi am mai avut un astfel de caz, acum vreo 17 ani, în momentul când era Tăriceanu prim-ministru s-a decis mutarea alegerilor europarlamentare din mai în septembrie 2007 și 2 miniștri de la acea vreme, domnul Vasile Blaga și doamna Macovei, ministru de Interne, respectiv ministrul Justiției, au refuzat să avizeze acel act normativ. Premierul și-a asumat singur acest act și sigur că în acel moment coaliția s-a rupt.
Nu cred că ajungem până acolo. Ceea ce vreau să vă spun este cădacă acum 3 luni a fost o discuție în coaliție pe care nu o neagă nimeni și care nu s-a soldat cu vreun document oficial, pentru că știți foarte bine că această coaliție funcționează în baza unei susțineri politice, nu are o formă juridică foarte clară, noi nici protocol nu avem, astăzi, cu Partidul Social Democrat pentru că acel protocol despre care știți că trebuia să producă rotația și schimbarea unor ministere nu s-a mai prelungit.
Deci nu negăm lucrul acesta, dar această devansare a alegerilor în septembrie a fost realizată pe un calendar care a fost cerut cu insistență de către președintele Ciolacu, în baza unei unei alte discuții legate de candidaturi comune, președinte, prim-ministru, adică un tandem, iar acum această idee a căzut complet.
Și vreau să spun acest lucru că PSD a cerut pentru a accepta la acel moment, acum 3 luni, comasarea alegerilor, listă comună la europarlamentare, poziția de candidatură unică, a lor, însă, candidatul pentru Timiș și devansarea datei alegerilor, devansare care a venit cu ideea de candidatură în tandem fără nominalizare efectivă nici a partidului și nici a omului, respectiv președinte, premier PNL, respectiv PSD. Deci aceasta a fost discuția. Multe dintre elementele pe care eu le-am reamintit, acum nu mai sunt valabile și, repet, sunt ceea ce am mai spus în urmă cu câteva zile.
Sunt inclusiv recomandări ale Comisiei de la Veneția și ale Consiliului Europei, care spun că atunci când un executiv sau un legislativ ia în discuție organizarea de alegeri, fie că sunt alegeri locale, prezidențiale, parlamentare, trebuie să meargă cel mai mult pe principiul ca aceste alegeri să asigure o participare cât mai largă. Ori întreb eu, astăzi, ar participa mai mulți români la vot dacă alegerile ar fi 15, 29 septembrie sau dacă ele ar fi în luna noiembrie?”