Aleșii vor instalarea la Palatul Parlamentului a unui sistem complex de panouri fotovoltaice care va asigura independența energetică a celei mai mari clădiri civile din lume.
Motivul nu este legat însă de explozia facturilor ci aleșii neamului se simt amenințați de un gaz toxic care aparent s-a acumulat în cantități mari în pereții clădirii, așa cum rezultă din motivarea proiectului, scrie digi24.
În bugetul Camerei Deputaților pe anul 2023 au fost aprobate la finalul anului trecut cheltuieli de peste 40 de milioane de lei (circa 8 milioane de euro) pentru două mari investiții la Palatul Parlamentului: amplasarea de panouri fotovoltaice și modernizarea lifturilor.
În cazul ascensoarelor, lucrurile sunt destul de clare: în Parlament sunt peste 30 de lifturi, utilizate de peste 450 de parlamentari şi de o mie şi ceva de funcționari, iar acestea au nevoie periodic de retehnologizare. Lucrurile devin mai interesante în cazul panourilor fotovoltaice.
Scopul oficial al acestei investiții mari este independența energetică. După cum se afirmă în documentele oficiale ale investiției, este vorba despre un “sistem de cogenerare de înaltă eficiență care să asigure necesarul pe bază de energie termică și de apă caldă menajeră, respectiv de energie electrică pentru autoconsum, pentru imobilul Palatul Parlamentului”.
Pe parcursul anului trecut a fost realizat un studiu de fezabilitate pentru un “sistem de cogenerare de înaltă eficiență” la Palatul Parlamentului. În documentele oficiale care au stat la baza licitației pentru atribuirea acestui studiu de fezabilitate se vorbește despre “expunerea la radon” și se afirmă că “cerinţele pentru monitorizarea, controlul și reducerea expunerii la radon au fost propuse având în vedere riscurile de sănătate cauzate de acumulările de radon din clădiri, cât şi cadrul legislativ din România”.
Sistemul de cogenerare de înaltă eficiență va reduce expunerea la radon, un gaz toxic care crește riscul de cancer pulmonar și care, aparent, s-a acumulat în cantități mari în pereții clădirii Palatului Parlamentului. Elaborarea studiului de fezabilitate pentru sistemul de cogenerare la Parlament a costat un sfert de million de lei, adică aproximativ 52.000 euro.