Alegerile prezidențiale pot fi organizate în luna septembrie, după ce Curtea Constituțională a respins sesizarea USR

Alegerile prezidențiale vor putea fi organizate în luna septembrie, a decis Curtea Constituțională miercuri, prin decizia de a respinge sesizarea USR la legea care a fost adoptată de Parlament în acest sens.

CCR a respins sesizarea USR privind alegerile prezidențiale

Legea va merge acum la promulgarea de către președintele Klaus Iohannis. „În esență, Curtea a statuat că legea criticată realizează o redimensionare a intervalului de timp în care urmează a se fixa data alegerilor, ceea ce nu pune în discuție un element fundamental al dreptului electoral”, se arată într-un comunicat al Curții Constituționale.

Decizia CCR

În ședința din data de 20 martie 2024, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, a decis, cu unanimitate de voturi:

Eveniment - 03 dec, 13:56

New York Times despre criza din România: Alegerile nu pot fi câștigate cu mesajul „Rusia este rea”

– A respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de deputați aparținând Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România și deputați neafiliați și a constatat că dispozițiile Legii pentru modificarea art.5 alin.(1) din Legea nr.370/2004 pentru alegerea Președintelui României sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

În esență, Curtea a statuat că legea criticată realizează o redimensionare a intervalului de timp în care urmează a se fixa data alegerilor, ceea ce nu pune în discuție un element fundamental al dreptului electoral

Comisia de la Veneția a observat că există trei categorii de sisteme de determinare a stabilirii datei alegerilor [Raport privind stabilirea datei alegerilor, adoptat de Consiliul pentru Alegeri Democratice la cea de-a 22-a reuniune (Veneția, 18 octombrie 2007) și de Comisia de la Veneția la cea de-a 72-a sesiune plenară (Veneția, 19-20 octombrie 2007)], România făcând parte din cel de-al doilea sistem menționat de aceasta [data alegerilor este stabilită de o autoritate, într-un cadru temporal destul de strict determinat de Constituție sau de legea electorală]. Legea criticată nu schimbă sistemul existent de stabilire a datei alegerilor, ci realizează o modificare de natură temporală în cadrul sistemului pentru care a optat legiuitorul român încă din anul 2004. Plasarea acestei date în ultima parte a mandatului în curs se înscrie în coordonatele democrației constituționale pentru a se asigura succesiunea firească a mandatelor, fără a se afecta caracterul plenar al mandatelor în curs. Între data anunțării alegerilor și data alegerilor există o distanță temporală rezonabilă pentru a permite tuturor factorilor politici interesați să se pregătească pentru competiția electorală.

Comisia de la Veneția [Codul bunelor practici în materie electorală. Linii directoare şi raport explicativ, adoptat de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția), în cadrul celei de-a 52-a sesiuni plenare (Veneția, 18-19 octombrie 2002) și Declarația interpretativă privind stabilitatea legii electorale, adoptată de Consiliul pentru Alegeri Democratice la cea de-a 15-a reuniune (Veneția, 15 decembrie 2005) și de Comisia de la Veneția la cea de-a 65-a sesiune plenară (Veneția, 16-17 decembrie 2005)] a stabilit că sistemul electoral propriu-zis, componența comisiilor electorale şi constituirea circumscripțiilor electorale sunt elemente fundamentale ale dreptului electoral și nu pot fi modificate cu mai puțin de 1 an anterior datei alegerilor. Modificarea operată, extinzând intervalul temporal în care pot avea loc alegerile, nu reprezintă o reformă a legislației electorale și nu vizează un element de fond sau de substanță a sistemului electoral.

În consecință, Curtea a constatat că legea criticată respectă exigențele constituționale invocate.