După anunțul lui Marcel Ciolacu privind retragerea PSD de la discuțiile privind formarea unei coaliții de guvernare, mai mulți lideri politici au invocat perspectiva organizării de alegeri anticipate.
Unul dintre aceșia este Cătălin Drulă, care a precizat că acestea ar putea oferi o şansă pentru o majoritate de dreapta.
„Alegerile anticipate pot fi o soluţie în astfel de momente de criză”, a subliniat liderul USR.
Dinspre PNL în acest sens s-a exprimat Daniel Fenechiu care a spus: „Există și posibilitatea ca PNL să ia o decizie similară (n.r. ca PSD) și ramane de văzut. Poate facem alegeri anticipate și ne dorim ca forțele izolaționiste să câștige”, a mai menționat senatorul liberal, în direct la Digi24.
Potrivi Constituției, nu pot fi organizate alegeri anticipate în contextul actual. Art. 89 alin. 3 din Constituție spune foarte clar că în ultimele 6 luni de mandat prezidential Parlamentul nu poate fi dizolvat.
Astfel că Iohannis nu poate dizolva Parlamentul, având în vedere că din 21 decembrie se va afla în prelungirea mandatului.
Alegerile anticipate în România nu pot fi organizate, potrivit Constituţiei, decât în cazul în care două propuneri de Guvern sunt respinse de către Parlament în termen de 60 de zile una de cealaltă, iar preşedintele României solicită celor două Camere dizolvarea Parlamentului.
În plus, președintele are și acordul celor doi președinți ai celor două camere ale Legislativului, care este doar consultativ.
Singura situaţie prevăzută de Constituţie pentru organizarea alegerilor anticipate este dizolvarea Parlamentului. Acest lucru se poate realiza, potrivit articolului 89 din Constituţie. Preşedintele „poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”.