A refuzat fondurile europene și a ales o soluție imposibilă. Guvernul Ciucă a îngropat autostrada Ploiești – Brașov optând pentru parteneriatul public-privat, care s-a dovedit a fi un eșec în România și în UE

Prim-ministrul Nicolae Ciucă, liderul PNL, a anunțat joi seară că Guvernul urmează să își asume construirea autostrăzii Comarnic – Brașov prin controversata soluție a parteneriatului public-privat, cu toate că soluția este practic una imposibilă, având în vedere precedentele cinci eșecuri din România și experiențele europene nefaste, explică G4Media.ro.

Guvernul Ciucă a îngropat practic una dintre cele mai așteptate investiții din România

Deocamdată nu este clar de ce premierul susține că autostrada nu poate beneficia și de fonduri europene. O analiză Economedia din 2 august arată că obiectivul de investiții poate să primească fonduri europene din programul multianual 2021-2027, prin Programul Operațional Transport.

Spre deosebire de Programul Operațional Infrastructură Mare, unde contribuția UE este de 85%, în POT România va suporta un procent mult mai mare din costul total. Pe de altă parte, acest surplus de finanțare internă ar putea fi acoperit prin împrumuturi de la Banca Mondială, Banca Europeană de Investiții sau Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, care au indicat constant că doresc să finanțeze proiectul.

Când vine vorba de parteneriatul public-privat, România a înregistrat deja cel puțin cinci mari eșecuri pe proiecte de autostrăzi construite printr-un astfel de sistem. Patru dintre ele au vizat chiar autostrada Ploiești – Brașov sau Comarnic – Brașov, iar al cincilea este cel de la Autostrada Târgu Neamț – Iași.

Parteneriatele public-privat au funcționat prost și la nivel european, după cum o arată un raport din 2019 al Curții Europene de Conturi, care menționează că autostrăzile europene construite în regim PPP nu au fost gata la timp și au costat peste estimarea inițială.

Apelarea la PPP nu rezolvă cu nimic faptul că, de multe ori, proiectele sunt slab pregătite și bazate pe studii incomplete sau pe estimări mult prea optimiste ale traficului și ale încasărilor obținute din taxele plătite de șoferi, arată câteva dintre concluziile unui raport din 2018 al Curții Europene de Conturi, care a analizat șase proiecte de autostrăzi realizate prin PPP din Spania, Grecia și Irlanda.

Alegerea PPP pentru autostrada Comarnic – Brașov, un eșec cu repetiție

Prima încercare de parteneriat public-privat pentru Autostrada Ploiești – Brașov a avut loc în 2004, însă proiectul a fost abandonat după ce Adrian Năstase și PSD au pierdut alegerile prezidențiale și guvernarea.

O tentativă a avut loc și în vremea guvernului Boc, în 2009, însă contractul a fost denunțat de partenerul privat în 2010, motivul oficial fiind lipsa fondurilor. România era la acel moment în plină criză economică și financiară.

A existat o încercare și în mandatul guvernului Ponta, dar concesiunea a eșuat după ce partenerul privat nu a reușit să atragă finanțare. În plus, valoarea proiectului s-ar fi adăugat la deficitul bugetar, iar Ministerul Finanțelor a refuzat să emită o scrisoare de asumare financiară a proiectului.