Pe măsură ce efectele pandemiei se fac resimţite în viaţa de zi cu zi, şi starea onirică a umanităţii suferă mutaţii consistente. Tot mai mulţi oameni raportează insomnii şi vise mai intense decât în perioada de dinaintea COVID-19, scrie Los Angeles Times.
Graţie internetului şi puterii social media, fenomenul noilor vise pandemice îşi prezintă valenţele aproape în timp real. Pe contul de twitter @quarandreams dar şi pe site-ul idreamofcovid.com oameni din toată lumea au simţit nevoia să îşi povestească visele ori stările de insomnie, căutând explicaţii, confirmare ori solidaritate.
Este vorba despre un fenomen global în care oamenii se simt excedaţi de lumea lor onirică, declară analistul jungian Robert Bosnak, fost președinte alAsociației Internaţionale pentru Studiul Viselor.
Într-un studiu recent iniţiat desleephelp.orgla care au luat parte 1 000 de adulți se arată că 22% dintre participanți au raportat o diminuare a calității somnului cauzată de situația pandemică actuală.
Femeile (26%) au raportat mai multe probleme decât bărbaţii (17%) în ceea ce priveşte calitatea somnului.
14% dintre repondenţi au confirmat că le e frică de infectarea cu SARS-COV-2.
33% au declarat că somnul le este afectat de ştirile din mass media.
24% au declarat că îşi schimbă lenjeria de pat mult mai des în perioada carantinei.
Starea generală de tensiune, de încordare, afectează calitatea somnului și duce la o slăbire considerabilă a graniţei dintre starea de vis și starea de veghe. Acesta ar putea fi unul dintre motivele pentru carevisele sunt trăite mai intens.
Schimbarea rutinei noastre de zi cu zi poate declanşa un modul oniric mai intens, şi o rememorare mai puternică a viselor atunci când ne trezim, este de părere psihologul Rubin Naiman, de la Universitatea din Arizona.
Profesorul Naiman face o paralelă a psihicului cu sistemul digestiv, explicând că atunci când avem parte de întâmplări normale, creierul nu are nevoie să digere informaţiile prea mult. În situaţii de criză însă, cum este această pandemie, creierul procesează în somn multitudinea de informaţii care ne copleşesc atunci când suntem treji. Acestă dificultate de digestie a realităţii, poate duce la vise mai intense şi chiar coşmaruri, explică Naiman.
Este de asemenea posibil ca ca ceea ce ne lipseşte în viaţa de carantină să apară compensatoriu în somn, susţine şi psihologul Leigh Barrett, profesor la Harvard, care a iniţiat în această perioadă un studiu special dedicat impactului avut de COVID-19.
Barett face o paralelă între visele pandemiei cu cea a unor prizonieri britanici dintr-o închisoare nazistă, în timpul celui De-al Doilea Război Mondial. Din cauza lipsei de hrană din realitate, aceştia visau adesea că mânâncă. Atunci, ca şi acum, oamenii tind să viseze la ceea ce le lipseşte atunci când sunt treji, spune specialistul.
La fel de adevărat este că experiența colectivă specifică acestei perioade are un caracter traumatic, iar una dintre funcțiile importante ale visului este de a elabora psihic o experiență cu potențial vătămător.
Omenirea se confruntă cu o criză fără precedent, şi un război mondial cu un inamic invizibil. Numărul cazurilor de COVID-19 la nivel mondial a ajuns la peste 1.600.000, iar totalul morţilor este de 97.185.