Povestea nebună și motivul cinic pentru care în filmul Poltergeist al lui Steven Spielberg au fost utilizate schelete reale

Sunt mulți oameni care nu cunosc povestea din spatele scheletelor din filmul Poltergeist al regizorului Tobe Hooper și al producătorului Steven Spielberg. Scena în care apar scheletele este cea în care personajul lui JoBeth Williams, Diane Freeling, cade în piscină și scheletele încep să iasă din apă, în jurul ei iar ea este complet îngrozită.

Scheletele reale erau mai ieftine decât cele din plastic

Motivul pentru care au fost folosite schelete reale în film este faptul că acestea erau mai ieftine și mai rentabile decât crearea și utilizarea unora false, din plastic sau din cauciuc.

Însă actrița JoBeth Williams nu a fost informată că au fost folosite schelete reale în scenă decât după ce a terminat filmarea. Într-un interviu difuzat pe canalul de divertisment VH1 în decembrie 2002, Williams a spus:

„Am fost nevoită să intru în acest rezervor uriaș cu noroi, apă și cu aceste schelete – care, apropo, am crezut că sunt din plastic, dar mai târziu am aflat că sunt schelete adevărate. A fost un adevărat coșmar.”

„A durat patru sau cinci zile ca să terminăm de filmat scena. Așa că am intrat în noroi în fiecare zi timp de aproximativ patru sau cinci zile, cu schelete în jurul meu [în timp ce eu] țipam. În inocența și naivitatea mea, am presupus că acestea nu erau schelete adevărate.

Am presupus că erau schelete de recuzită făcute din plastic sau cauciuc. Am aflat – la fel ca întreaga echipă – după filmări, că foloseau schelete adevărate, pentru că este mult prea scump să faci schelete false din cauciuc. Și cred că toată lumea a fost foarte înfiorată de ideea asta.”, a mai spus actrița.

Williams a mai spus că utilizarea acestor schelete a creat o astfel de neliniște pe platoul de filmare al filmului Poltergeist, încât aceasta s-a transferat în realizarea urmării filmului, Poltergeist II: The Other Side. Ea a adăugat că actorul Will Sampson a efectuat un „exorcism” pe platoul filmului respectiv.

Sceheletele ar fi putut aparține unor oameni din India

În ceea ce privește modul în care scheletele au ajuns de fapt în film, în 1982, artistul de machiaj cu efecte speciale Craig Reardon a fost martor ca parte a unui proces de plagiat intentat împotriva lui Spielberg de scenariștii Paul Clemens și Bennett Michael Yellin.

Aflat sub jurământ, Reardon a spus: „Am achiziționat o serie de schelete chirurgicale biologice reale, așa se numesc. Sunt pentru agățat în sălile de clasă la studiu. Acestea sunt schelete reale prelevate de la oameni. Cred că oasele sunt achiziționate din India. Dar, în orice caz, avem 13 dintre acestea.

Și le-am costumat astfel încât să nu pară niște schelete albite, curate, ci, în schimb, ca niște cadavre în descompunere. Și le-am adăugat cauciuc sculptat și alte lucruri, astfel încât să aibă un fel de aspect dramatic și înfricoșător și să nu fie plictisitoare – ce încerc să spun – cadavre de tip clinic.”