Tradiții și superstiții de Înălțarea Domnului. Ce nu ai voie să faci în această zi

La 40 de zile de la Paște, Biserica Ortodoxă sărbătorește „Înălțarea Domnului”, ce semnifică ridicarea Mântuitorului la Ceruri, în Împărăția Tatălui, după Înviere.

Odată cu această sărbătoare, credincioșii vopsesc tradiționalele ouă de Înălțare și se salută între ei cu una forma de „Hristos a Înălțat”” și „Adevărat a înălțat!”. În calendarul ortodox este un eveniment notat în fiecare an cu cruce roșie, semn că este o sărbătoare în care sunt interzise spălatul, călcatul și restul muncilor casnice. Pe lângă acestea, mai există și o serie de tradiții și superstiții pe care românii le respectă încă din cele mai vechi timpuri în ziua de Înălțare.

Atât în calendarul catolic, cât și în cel ortodox, Înălțarea Domnului se sărbătorește la 40 de zile de la data la care a fost serbat Paștele.

Tradiții și spuerstiții de Înălțarea Domnului

În România, odată cu Înălțarea Domnului, în biserici sunt pomeniți toți eroii români căzuți la datorie, de-a lungul veacurilor, pe toate câmpurile de luptă, pentru credința, libertatea și dreptatea poporului.

Evanghelistul Luca este cel care a consemnat Înălțarea Domnului, amintind că în ziua Înălțării, Iisus alături de ucenicii Săi, a mers în Betania unde și-a ridicat mâinile și i-a binecuvântat pe aceștia, timp în care S-a îndepărtat și S-a înălțat la cer.

În Evanghelia după Marcu se mai spune și că Iisus Hristos s-a înălțat la cer și s-ar fo așezat de-a dreapta Tatălui.

În credința populară, această sărbătoare mai poartă și denumirea de Ispas sau „Paștele Cailor”, după numele personajului mitic Ispas, despre care se spune că ar fi asistat la Înălțarea Domnului.

Ziua de Ispas sau Înălțarea Domnului este și una dedicată pomenirii morților și a pomenilor. Femeile pregătesc pachete sau coșuri pe care le duc întâi la biserică și pe care apoi le împart.

De Înălțare se vopsesc ouă roșii, ca și în Joia Mare, iar odată ce acestea se ciocneasc, zicalele „Hristos o Înviat!” și „Adevărat a Înviat!” sunt înlocuite cu „Hristos a înălțat!” și ”Adevărat a Înălțat!”. Acesta din urmă este și salutul pe care oamenii și-l adresează odată cu trecerea celor 40 de zile de la Paște.

În ziua de Înălțare, în anumite zone ale țării, se culeg plantele medicinale cu rol tămăduitor din jurul gospodăriilor. Acestea se lasă la uscat peste vară și se folosesc apoi în ceaiuri. Mai mult decât atât, este ziua în care, în tradiția populară se crede că este singura zi din an în care dacă se culeg frunze de nuc, paltin sau leuștean, acestea vor avea puteri vindecătoare.

Ce nu ai voie să faci în ziua de Înălțare

Fiind o sărbătoare importantă în calendarul ortodox, notată cu cruce roșie, nu se realizează munci în gospodările. Nu se calcă și nu se spală, dar nici nu se face curățenie în interiorul casei sau în curte. Este considerată o zi de odihnă, dedicată pmenirii morților.

Nici treburile la câmp sau în ogradă nu sunt permise, având în vedere că este o sărbătoare importantă.

Mai mult decât atât, este o zi în care tradiția încurajează oamenii să fie veseli și să nu se certe între ei. Aceștia nu au voie să se urască, să stârnească dispute.

Sărbătoarea ce marchează Înălțarea Domnului este și ziua în care nu ar fi indicat să se îndtrăineze sau să se dea obiecte din casă și este exclus împrumutul banilor.

În această zi, în credința populară se mai spune și că tinerii feciori și tinerele fecioare merg în pădure, unde culec frunze de alun pe care le folosesc apoi în vrăji de dragoste.

În România, în funcție de regiune și tradițiile locului, casele și mormintele sunt împodobite cu frunze de paltin, iar la fereastră se așează frunze de leuștean.

O tradiție transmisă din generație în generație în România se mai referă și la semănarea și plantarea răsadurilor din gospodărie sau de la câmp. Dacă un gospodar își dorește o recoltă bogată, ei bine el trebuie să semene grânele și să planteze răsadurile înainte de ziua de Înălțare.