Horia Moculescu, despre viața plină de drame: „Trăiești rău, dar înveți să trăiești cu ele” / Artistul a împlinit vârsta de 86 de ani

Horia Moculescua împlinit sâmbătă vârsta de 86 de ani, însă viața sa nu a fost deloc ușoară, ci plină de momente care l-au marcat.

Compozitorul a adus bucurie multora prin muzica sa, însă în sufletul lui e foarte multă suferință.

Horia Moculescu, viață pline de drame

Horia Moculescu și-a pierdut mama când avea vârsta de doar 11 ani, iar moartea tatăl lui său l-a afectat la fel de mult. Compozitorul a mai trăit un șoc, atunci când unicul său băiat a încetat din viață. Bucuria lui este fiica lui, Nidia, care îi calcă pe urme. Toată copilăria a studiat la pian, iar pentru joacă nu prea avea timp precum alți copii.

„Ce să mă joc, că nu aveam timp? Făceam atâta pian pe zi încât nu mai aveam timp de nimic. Îmi dau seama că nu mi-am iubit mama la nivelul la care ar fi trebuit s-o fac, nu i-am mulțumit pentru viitorul meu. În vacanță aveam 2 ore de pian cu profesor și 4 cu ea, iar în timpul școlii 2 cu profesor și 2 cu ea. Țin minte că primisem o bicicletă, aveam vreo 7 ani, nu ajungeam să stau pe ea și pedalam pe sub cadru. Jucam fotbal prost, nu învățasem să schiez, îmi era frică să nu mi se ude bocancii. Era război și nu mai aveam de unde să iau alții”, a declarat artistul într-un interviu acordat recent, potrivit Libertatea.

De asemenea, dorința lui cea mai mare este aceea ca fiica lui, Nidia, să fie promovată datorită vocii sale. Compozitorul consideră că numele Moculescu a tras-o în jos pe aceasta în ceea ce privește o carieră în muzică. „Am multe visuri, unul dintre ele este să o văd pe Nidia promovată la nivelul valorii ei artistice, pentru că ea cântă foarte bine. Nu are, însă, un tată care să o promoveze, nu am fost niciodată la școală la ea, nici pentru mine nu am apelat niciodată la vreo pilă, i-am lăsat pe fiecare să se exprime. Numele de Moculescu a fost ce a tras-o în jos în intențiile producătorilor.”

„Trăiești rău, dar înveți să trăiești cu ele”

Când și-a pierdut mama, Horia Moculescu avea doar 11 ani. Momentul l-a marcat și a trecut cu greu peste moartea ființei care i-a dat viață. Mama sa era bolnavă de cancer, iar el a încercat să aibă grijă cât mai bine de ea.

„Am doar amintiri tragice, eu singur cu ea la Râmnicu Vâlcea, ea bolnavă și eu o ajutam. Aveam 11 ani și nu înțelegeam monstruozitatea bolii, nu aveam cu s-o pricep si cei din familie nu-mi spuneau că le era frică. Comportamentul meu față de mama s-a schimbat pe măsură ce s-a îmbolnăvit mai tare, avea cancer și a murit la 33 de ani, vârsta Nidiei de acum. Am mai multe amintiri legate de profesorul meu de pian, război, venirea rușilor, intrarea lor pe stradă și în casa noastră. Am și rămas cu un rus care a ocupat camera bunicului, Ivan îl chema, a devenit un membru al familiei.”

Tatăl artistului s-a stins din viață la 58 de ani, după ce timp de 9 ani a stat în închisoare. O altă dramă care l-a marcat a fost moartea unicului său băiat.

„Moartea tatălui meu. După 9 ani de pușcărie a stat liber 7 luni apoi a murit, la 58 de ani. Făcuse 4 ani pe front, era erou al României. Nu am reușit să fiu alături de e când a murit. Din cele 7 luni libere a stat cu mine la mare două, iulie și august. A plecat pe 1 septembrie și pe 1 noiembrie a murit, așa că nu l-am mai văzut decât la Drăgășani, mort. Peste moartea tatei și a fiului meu nu am trecut niciodată. Sunt lucruri peste care nu se poate trece, sunt ireversibile. Trăiești rău, dar înveți să trăiești cu ele.”