Top 10 filme în care a jucat Florin Piersic. Rolurile care l-au făcut celebru (VIDEO)

Când spui Florin Piersic, inevitabil îţi vine în faţa ochilor imaginea neînfricatului Mărgelatu, cu pălăria pe-o parte şi scrâşnind nişte seminţe prin zâmbetul zeflemitor. Imaginea marelui actor este deopotrivă asociată cu bravul haiduc Pintea ori Anghel Şapte Cai. Cu peste 60 de ani de carieră artistică Florin Piersic este el însuşi un erou al teatrului şi cinematografiei româneşti. Iată un top al filmelor care pe el l-au făcut celebru, iar nouă ne-a umplut sufletele de încântare.

Haiducii lui Șaptecai (1970)

Haiducii lui Șaptecai, lansat în 1970, este celde-altreilea film din seriaHaiducilor, începută în 1966 de regizorul Dinu Cocea. Este nu numai cel mai bun film al seriei, dar şi primul episod din tripticul haiducului Şaptecai. În rolurile principale, alături de marele Florin Piersic, evoluează la fel de marii Marga Barbu, Toma Caragiu, Constantin Codrescu, Aimée Iacobescu, Mihai Mereuță și Colea Răutu.

Acțiunea filmului se petrece în Muntenia din plină epocă fanariotă, unde domnița Ralu (Aimée Iacobescu) are nevoie de un milion de galbeni pentru a cumpăra de la Viena o colecție de bijuterii. Pentru a-i satisface dorința, domnitorul fanariot (Nucu Păunescu) instituie birul văcăritului, ducând la sărăcirea poporului. Ceata de haiduci condusă de Anghel Șaptecai (Florin Piersic), după moartea căpitanului Amza, încearcă să recupereze galbenii smulși cu forța de la oamenii chinuiți. În final, căpitanul de arnăuți Mamulos (Colea Răutu) îl prinde pe Anghel și-l trimite la ocnă.

Haiducii lui Șaptecai

Zestrea Domniţei Ralu (1972)

ÎnZestrea Domniţei Ralu, după o spectaculoasă evadare pusă la cale de Aniţa (Marga Barbu), Răspopitul (Toma Caragiu) şi Parpanghel (Jean Constantin), căpitanul Anghel porneşte din nou pe urmele banilor.Răpind-ope Caliopi (Carmen Maria Struja), Şaptecai cere în schimbul eliberării acesteia bijuteriile cumpărate de soţul ei, Ianis (Constantin Codrescu) de la Viena. După o serie de întâmplări spectaculoase, Anghel reuşeşte să fure preţioasa zestre a Domniţei Ralu (Aimee Iacobescu).Zestrea Domniţei Ralueste partea a doua a tripticului dedicat haiducului Şaptecai şi episodul cinci al serieiHaiducilor. A fost filmat concomitent cu celelalte două filme ale tripticului,Haiducii lui Şaptecai(1970) şiSăptămâna nebunilor(1971).

Zestrea Domniţei Ralu

Săptămâna nebunilor (1971)

Încel de-al treilea film al seriei Haiducii lui Şaptecai – Săptămâna nebunilor, ceata lui Anghel (Florin Piersic) vinde zestrea domniţei Ralu (Aimee Iacobescu) pentru a cumpăra arme pentru armata lui Tudor Vladimirescu, armată căreia se hotărăsc să i se alăture. Majoritatea secvenţelor surprind atmosfera încordată de la curtea lui Vodă Caragea, iar acţiunea gravitează în jurul casetei cu „giuvaiericale”. Deşi prins de Mamoulos (Colea Răutu) şi torturat cu sălbăticie de oamenii lui, Şaptecai reuşeşte să scape din temniţă,urmându-şidrumul. Ajutat de Aniţa (Marga Barbu), Răspopitul (Toma Caragiu), Parpanghel (Jean Constantin) şi alţi tovarăşi de haiducie, Anghel îşi vede în cele din urmă visul împlinit. Calliopi este o altă bijuterie dispărută din cămara domnească. Soţul ei, Ianis, îl roagă pe Vodă Caragea să îl ajutesă-şirecupereze femeia din mâinile haiducului Anghel Şaptecai, dar pe domnitornu-lmai interesează decâtsă-şipăstreze tronul ori să fugă. Pe neaşteptate, o poveste de dragoste se naşte între Anghel şi Calliopi (Carmen Maria Struja), prizoniera haiducilor.

Săptămâna nebunilor

Pintea (1976)

Acțiunea filmului se petrece înMaramureșla începutul secolului al XVIII-lea, unde ofițerul românGrigore Pintea(1670-1703) se întoarce in satul natal. După ce află că părinții săi au murit și alți săteni au fost schingiuiți pentru că au protestat împotriva nedreptăților săvârșite de oamenii grofului Bartolok, părăsește armata austriacă și devine haiduc, folosindu-și cunoștințele de tactică și strategie militară. Cetei sale i se alătură numeroși țărani care doreau să scape din robie, iar Pintea reușește să ocupeCetatea Chioaruluiși apoiBaia. Dragostea pentru Iza îi înnobileaza sufletul si întregesc portretul de erou nemuritor. În final, pe când mergea laSătmarpentru a se întâlni cu principele rebelRákóczi, Pintea este ucis mişeleşte, pe la spate.

FilmulPinteaa avut parte de un mare succes la public, fiind vizionat de 4.820.385 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită deCentrul Național al Cinematografiei.

Pintea

Drumul oaselor (1980)

În o echipa experimentata in filmele cu haiduci – scenaristul Eugen Barbu, regizotul Doru Năstase şi actorii Florin Piersic, Marga Barbu si Ion Besoiu au reconstituit atractiv inceputul de secol 19 romanesc, adăugând aventurile lui Margelatu pe fondul miscarii pasoptiste.

Un grup al „Frăţiei” paşoptiste preia o comoară a lui Tudor din Vladimiri pentru a o schimba pe arme, la Braşov, în lupta cu arnăuţii şi cu propriile lor tentaţii. Mărgelatu, temut de mulţi, ajută rezistenţa în lupta împotriva autorităţilor statului.

După aventuri palpitante, doar Mărgelatu ajunge teafar la capătul Drumului Oaselor şi îşi începe drumul spre nemurire, ca unul dintre cele mai îndrăgite personaje ale cinematografiei româneşti.

Nu e de mirare că aproape şase milioane de spectatori au urmărit Drumul Oaselor, un record pentru anii în care a fost lansat.

Drumul oaselor

Trandafirul galben (1982)

Continuând aventura din Drumul Oaselor, eroii filmului în frunte cu Mărgelatu, după o serie de aventuri şi depăşirea unor obstacole, aduc în ţară armele cumpărate de la Viena cu banii rezultaţi din vinderea odoarelor şi valorilor lăsate moştenire de Tudor Vladimirescu tocmai pentru acest scop. Astfel, ei contribuie la pregătirea revoluţiei de la 1848 din Ţările Române. Numele titlului este sugestiv pentru conspiraţiile pline de spini, dar cu un parfum aparte, ale acelei epoci…

Trandafirul galben

Misterele Bucureştilor (1983)

DupăceMărgelatureușeștesăaducăînțarăarmelecumpăratecubaniiobținuțidinvânzarea comorii boierului StroeGrădișteanu(DrumulOaselor),acțiuneasemutăînBucureștiul de dinainte de 1848.Organizațiîn“Frăția”, Rosetti, Bolliac, Heliade-RădulescușiG. Golescu, vorsă-determinepevodăBibescusăiamăsuripentruîmbunătățireaviețiioamenilor, darla“PorțileOrientului”intrigaeste laeaacasășinupoțisăaiîncredereînnimeni…

Filmul al cărui scenaruiu a fost semnat deEugen Barbu şiNicolae Paul Mihail a fost recompensat cu premiul ACIn pentru coloana sonoră.

Misterele Bucureştilor

Masca de argint (1985)

Masca de argint, în regia lui Gheorghe Vitanidis, este cel de-al patrulea film dinseria Mărgelatu. Florin Piersic îi are alături pe Marga Barbu,Szabolcs Cseh,Alexandru Repan,Ion Besoiu,George MotoișiOvidiu Iuliu Moldovan. Acțiunea filmului se petrece înMuntenia, în perioada de dinainteaRevoluției de la 1848. Agatha Slătineanu, împreună cu pretinsul bancher Troianoff, îl jefuiesc pe boierul Vâlcu de o comoară strânsă în scopul cumpărării tronului. Aurul este recuperat însă de către Mărgelatu în folosul „Frăției”… Un nou film cu un record de spectatori: peste 4,5 milioane!

Masca de argint

Colierul de turcoaze (1985)

Filmul continua aventurile lui Mărgelatu,pe fundalul pregătirii Revoluţiei de la 1848. Răpirea unui bancher vienez poate declanşa un mare scandal diplomatic şi intrarea trupelor austriece în Ţara Românească, dar eroul nostru şi gaşca ce-l înconjoarădejoaca planurile complotiştilor. Alături de Mărgelatu se află Buzăde Iepure, Oseacă, “profesorul” Aurică,locotenentul Deivos, pseudo-bancherul Serge Troianoff şi membrii “Frăţiei” prinşi în intrigile ţesute cu dibăcie de madam Agatha Slatineanu.

Colierul de turcoaze

Totul se plătește (1987)

Al șaselea (și ultimul) film dinseria Mărgelatu este regizat de Mircea Moldovan, iar alături de Florin Piersic îi regăsim peMarga Barbu,Szabolcs Cseh,Emil Hossu,Ion Besoiu,Mircea AlbulescușiGeorge Constantin.

De această dată, tot în perioadă de dinainteaRevoluției de la 1848, Mărgelatu descoperă și anihilează un complot al austriecilor prin infiltrarea în organizațiaFrățiaa unui fals trimis al revoluționarului francezAlphonse de Lamartine. În același timp, câțiva boieri de laTârgovișteplănuiesc un atentat împotriva domnitorului Bibescu.

Totul se plăteşte