Drama neștiută a lui Andi Moisescu: Juratul de la „Românii au talent”, abandonat de tată la vârsta de 4 ani

Andi Moisescu, celebrul jurat de la „Românii au talent”, a trecut printr-o dramă neștiută. La doar 4 ani, a fost părăsit de tatăl său, un regizor cunoscut. Abandonul a lăsat o amprentă adâncă în sufletul său, iar povestea lui de viață este plină de învățăminte, relatează Ciao.ro.

Andi Moisescu a fost abandonat de tatăl său

Cu o carieră impresionantă în televiziune, Andi Moisescu este apreciat de public pentru optimismul și zâmbetul său. Cu toate acestea, puțini știu că viața sa a fost marcată de absența tatălui său de la o vârstă fragedă.

La vârsta de doar 4 ani, Andi Moisescu a fost părăsit de tatăl său. Acesta era regizor și a plecat din viața lui, lăsându-l în urmă. Ani la rând, Andi a încercat să restabilească legătura cu el, dar fără succes.

„Orice copil resimte lipsa unui părinte. (…) E o situaţie tristă, din păcate, nu vreau să judec pe nimeni, fiecare face cum îl taie capul. Nici nu am avut cum să ţin legătura cu el. Din momentul în care a plecat nu a mai dat niciun semn. Când eram mai tânăr am încercat să dau de el, nu am reuşit, sub nicio formă. Ca să ţi-o zic p-aia dreaptă, am pierdut şi noţiunea de tată”

„Poate că, într-un fel, e o eliberare pentru noi, nu te mai gândeşti, pentru că dacă o faci, o să suferi. Te obişnuieşti cu ideea. La un moment dat o să-i ierţi plecarea şi o să-l uiţi de tot. E singura soluţie. Pe mine, dacă vrei, m-a motivat să privesc cu mult mai multă seriozitate rolul meu de tată pentru copiii mei. Să fiu ceea ce el n-a putut să fie’, a spus prezentatorul TV pentru adevărul.ro.

Andi Moisescu: „Poate a fost o lecție”

Abandonul l-a făcut pe Andi Moisescu să fie un exemplu pentru copiii lui. A luat rolul de tată în serios și este extrem de implicat în creșterea lor. Experiena, măsturisește el, a fost o lecție de viață.

„Din punctul ăsta de vedere, cred că este un mare câştig atât pentru mine, cât şi copiii mei. Nu judec oamenii, mi se pare că fiecare om poate să facă ce vrea el cu viaţa lui. Sigur, asta înseamnă că are dreptul să nu-şi asume nişte responsabilităţi pe care ar fi trebuit.