Doinița Oancea, în vârstă de 41 de ani, este una dintre cele mai cunoscute și apreciate actrițe din România. Fiind de etnie rromă, vedeta s-a confruntat cu câteva episoade de discriminare. Nu de mult, ea a dezvăluit că nu și-a dorit să devină actriță, pentru că, în tinerețe, avea alte planuri.
Cunoscută pentru rolul pe care l-a interpretat în „Inimă de Țigan”, Doinița Oancea a reușit să ajungă la inimile publicului. Invitată la un podcast, ea a dezvăluit ce meserie voia să aibă de fapt.
„Coafeză. O aveam pe verișoara mea Adriana care lucra la Teatrul Constantin Tănase, făcea acolo make-up și coafor. Coafeză că voiam ca ea, doctor veterinar pentru că voiam să salvez cățelușii și pisicuțele”, a spus ea, potrivit Unica.
„După aia, mai măricică, îmi plăcea mult să dansez, eu făceam show-uri în casă când venea cineva la noi”, a adăugat actrița.
Vezi această postare pe Instagram
După ce a trecut mai mult timp, Doinița Oancea și-a dorit să devină polițist, însă mama ei nu a fost de acord cu asta, motiv pentru care s-a îndreptat către Jurnalism.
„Am vrut să mă îndrept către avocatură și de fapt, ce mi-am dorit cel mai mult, polițistă. Am vrut să dau la Academie. Și nu m-a lăsat mama. A fost cu scandal. Nu m-a lăsat, motiv pentru care am urmat Jurnalism. Dar eu polițistă am vrut”, a continuat Doinița.
În prezent, actrița se bucură de un real succes, fiind cunoscută de foarte multe persoane pentru rolurile pe care le-a interpretat în serialele românești. Până să ajungă să exceleze, Doinița Oancea a trecut prin mai multe momente dificile.
„A trebuit să joc în aceeași zi în care mi-am înmormântat o mătușă. Pentru mine familia…provin dintr-o familie numeroasă, sunt un copil singur la părinți, dar mama avut cinci surori și-un frate. Cea care a murit la momentul respectiv, o iubeam foarte mult. În viața mea personală trăiam această dramă în familie, încercam să fiu stâlpul pentru mama, pentru verii mei, mi-au blocat emoțiile.
Când am ajuns la filmare. surpriză, credeam că îmi va fi ușor să plâng și se vedea durerea, toată lumea a văzut. Eu mi-am gândit momentul respectiv, că personajul meu nu doar că s-ar fi văzut că era dărâmată, ar fi și plâns, dar nu am putut. Atunci m-am speriat și nu mai puteam să plâng. Atât mi-am pus niște lăcate, nu știu care a fost mecanismul. Eu nu am plâns nici la înmormântare, nici după”, a spus Doinița Oancea.
Vezi această postare pe Instagram