De ce Silviu Prigoană a ales să fie incinerat: „O să mă bârfească poporul român, dar eu vreau să fiu incinerat. E o prostie fără margini ce se întâmplă în România la înmormântări”
Omul de afaceri Silviu Prigoană, decedat marți, la vârsta de 60 de ani, mărturisise într-un interviu mai vechi că vrea să fie incinerat deoarece „nu sunt de acord cu circoteca și nu sunt colivar”. Tot atunci, el îl lăudase pe regizorul Sergiu Nicolaescu pentru că luase aceeași decizie „demnă” de a fi incinerat, nu înmormântat.
Silviu Prigoană decisese să fie incinerat
„Eu vreau să fiu incinerat. De ce aleg asta? Simplu! Nu sunt de acord cu circoteca și nu sunt colivar.
E o prostie fără margini ce se întâmplă în România la înmormântări. Eu sunt adeptul ceremoniilor americane. Mare demnitate a avut Sergiu Nicolaescu. Omul a cerut să fie incinerat și familia i-a respectat decizia. Asta vreau să se întâmple și cu mine. Nu vreau să mă mănânce viermii, vreau să mă ducă la Crematoriul Uman și să mă ardă! De ce să mă țină la gheață sau în coșciug cu aer condiționat? Mersi, nu am nevoie! Incinerarea e fără popă, fără colivă și fără taxă de clopot. Dacă mă gândesc bine cred că e mai ieftin, că parcă incinerarea costă 60 de lei și e procedură subvenționată de stat”, declara Silviu Prigoană, pentru WOWbiz.
Prigoană: Vreau să mă ardă și să-mi ducă cenușa la mormântul fiului meu
Cenușa urmează să fie depusă pe mormântul fiului său și al Adrianei Bahmuțeanu, Eduard Darius, care s-a stins din viață acum 15 ani, la doar trei săptămâni. Micuțul a fost înmormântat creștinește într-un cavou de familie din București.
„Aparținătorii mei știu deja care îmi e dorința și vor ști cum să procedeze. O să mă bârfească poporul român pe mine și familia mea, dar, mă scuzați, la mine în Ardeal nu sunt obiceiurile astea.
La noi nu există colivă, parastas de 40 de zile, 3 luni, 6 luni și 1 an.
La noi e Luminația, zi care se sărbătorește în fiecare an la data de 1 noiembrie, când se merge la cimitir și fiecare aprinde câte o lumânare pentru ruda lui. Acum devin nostalgic, dar țin minte că atunci când eram copil îmi plăcea să merg la cimitir și în acea zi și dacă un mormânt nu avea lumânare aprinsă lângă cruce, luam de la cei care aveau mai multe și le puneam unde nu era. Revenind la înmormântarea mea, da, vreau fără fast! Să mă ardă și să-mi ducă cenușa la mormântul fiului meu”, a mai spus Silviu Prigoană, la vremea respectivă.