Ce și-a cumpărat Smiley din primii bani pe care i-a câștigat: „Au costat o grămadă, dar mi-am făcut damblaua”
Smiley a vorbit recent despre ce a făcut cu primii lui bani câștigați. Chiar dacă e un om cumpătat, în tinerețe, artistul i-a folosit pentru a-și îndeplini o dorință foarte mare la vremea aceea.
„Sunt dintr-o familie normală, cu viață la bloc, însă niciodată nu ne-a lipsit ceva nici fizic, nici emoțional. Părinții noștri au condus atât de bine lucrurile în viețile noastre, încât chiar simțeam că avem de toate.” a povestit Smiley pentru Viva.ro.
Ce și-a cumpărat Smiley din primii bani pe care i-a câștigat
La întrebarea care a fost primul lucru pe care și l-a cumpărat din banii săi, Smiley a povestit că „O pereche de adidași originali. Pfff, cât de mult mi i-am dorit! Au costat o grămadă, mai mult decât ar fi trebuit să dau eu pe o pereche de încălțări. Dar mi-am făcut damblaua. Și ca să îmi și primesc lecția de viață, i-am uitat la sală, după un antrenament, chiar în primele zile de purtare.
Nu-mi trebuie multe ca să fiu fericit, dar mai și cheltui aiurea, după cum îmi mai spun apropiații din când în când. Eu niciodată nu mi-am dorit vacanțe exotice, ceasuri scumpe, nu am avut bucurii din aceste lucruri, eu mi-am dorit să fac muzică, să trăiesc din asta și să creez un spațiu în care să poată veni oricând să cânte și să înregistreze oameni ca mine. Pentru cine nu simte ca mine poate părea că eu cheltui aiurea. Râd acum că mi-au venit în minte câteva cuvinte din partea unui om mai în vârstă care spunea: „Vreți microfoane, aparatură de înregistrări, instrumente muzicale și pupitre de sunet? Ei bine, asta să mâncați acum când v-o fi foame. Însă pentru sufletul meu și al celor ca mine este de-a dreptul o hrană pentru suflet.”
Smiley, despre timiditate
Întrebat dacă este de părere că unui bărbat îi stă bine să fie ușor timid toată viața, Smiley a povestit că „Nu știu cum îi stă bine unui bărbat, nu m-am gândit niciodată la asta și nu mi-am propus să fiu eu într-un fel mai bun sau mai puțin bun decât sunt. Nu-mi place, așa e, să epatez, să bat toba, la figurat vorbind, să mă bag eu în seamă unde nu îmi este locul. Probabil este tot ceva din educație sau din ADN, cine știe? Eu sunt cum simt să fiu.”