Cabral, situație stânjenitoare într-un supermarket: „Să nu înțelegi greșit, nu vreau copii cu tine…”
Cabral, prezentatorul de la PRO TV, a avut parte de un moment amuzant, dar și stânjenitor, într-un supermarket din București. În timp ce era la cumpărături alături de fiica sa Namiko, o doamnă a complimentat prezentatorul pentru aspectul său fizic. Însă, ceea ce a urmat a fost cu adevărat neașteptat.
Cabral, situație stânjenitoare într-un magazin
Cabral a început să fredoneze melodia recentă a lui Connect-R, chiar aproape de urechea doamnei. Dialogul amuzant dintre cei doi a fost relatat de prezentatorul TV pe rețelele de socializare, unde și-a impresionat fanii cu simțul său subtil al umorului.
„M-a nenorocit Connect-R! Mă pun la coadă. În fața mea o doamnă pe la vreo 35, așa, drăguță. Se întoarce o dată spre mine, zâmbește. Zâmbesc și eu, spun politicos: – Bună dimineața! Îmi răspunde la fel. După un minut se întoarce iar spre mine. Îmi zâmbește iar și spune: – Faci copii foarte frumoși. Zâmbesc și eu, ușor stânjenit, îi mulțumesc. Mai trec 30 de secunde, se întoarce din nou și zice: – Să nu înțelegi greșit, nu vreau copii cu tine… Dau din cap a prost, nu luasem în calcul o eventuală propunere, că știu cum se fac și mă cam grăbesc spre muncă… plus că aveam pe mine chiloții ăia jerpeliți.
Trec încă 30 de secunde și – după ce m-a terorizat Namiko cu 800 de repeat-uri – îmi vine Connect-R în cap. Așa că în timp ce mă aplec să pun rucsacul jos, deci ajung cu gura relativ aproape de urechea doamnei, fredonez inconștient, mult prea tare: – Hai lasă-mă să te ating, ting, ting, ating, ting, ting… pe piele! Na, să mă mai creadă cineva că sunt băiat cuminte…! ”, a povestit Cabral pe Facebook.
Cabral este unul dintre cei mai longevivi prezentatori din țară. Acesta este cunoscut publicului larg și pentru blogul pe care îl are în mediul online și prin intermediul căruia discută cu mii de fani.
Cabral a trecut printr-un calvar
În urmă cu ceva timp, vedeta s-a confesat fanilor pe blog-ul său, unde a vorbit despre greutățile vieții și despre cum e să trăiești în România, fiind de origine congoleză.
„Născuți pe aceeași lume, ducând același tip de umbră, respirând la fel, dar nu același aer. Unii în case de chirpici cu podea de lut. În cârpe împuțite de resturi de lemn arse pentru un aer călâi. Alții în palate de sticlă și cu ștrampi de aur. Nu m-am considerat niciodată un exemplu, pentru că nu sunt. Nu m-am dat exemplu, pentru că nu cred că merit. Nu m-am arătat cu propriile degete pentru că mi se pare că mi-aș arăta doar defectele. Dar dacă vreodată îmi ceri un singur sfat, o să-ți spun simplu: ai încredere.
La școală ne învață ce nu putem. La liceu ne arată ce nu avem voie. La facultate, printre altele, ne explică limitele peste care nu putem trece. Societatea, așa cum este ea structurată, ne pune “la locul nostru”, ne apasă pe umeri până ne pune în genunchi … și din genunchi ne împinge pe burtă, târâș.